Lipsa igienei orale de bază și teama de medicul stomatolog își pun amprenta asupra sănătății orale a românilor. La acestea se adaugă și factori de risc care țin de stilul de viață, dintre care cel mai nociv este fumatul, dar și lipsa unui program național de prevenție stomatologică, care să asigure minimum două consultații la dentist pe an.
Carii, boli parodontale, anomalii dento-maxilare, acestea sunt doar câteva dintre suferințele dentare ale românilor, la care se adaugă și o incidență în creștere a cancerelor orale, ca urmare a consumului crescut de alcool și tutun. Din fericire, tehnologia oferă soluții mai facile ca oricând pentru rezolvarea problemelor, dar pentru a fi ajutați, este nevoie să treceți pragul dentistului. Dr. Luciana Ene, medic Stomatologie Generală face o radiografie a sănătății orale a românilor și dezvăluie ultimele noutăți în domeniu.
– Românii nu stau tocmai bine la capitolul sănătate orală. O spun statisticile, potrivit cărora 7 din 10 români au cel puțin un dinte lipsă, iar 30% din populație nu mai are niciun dinte. Iarăși, mai bine de jumătate dintre români au declarat că nu au fost la medicul stomatolog în ultimul an. De ce nu avem grijă de dinții noștri?
– Aș pune această situație pe seama a două lucruri: în primul rând, nu avem, în mod tradițional educație sanitară, în general, și, în al doilea rând, nu avem un sistem de asigurări care să pună preț pe prevenție,pe tratamente stomatologice . Există o sumă infimă alocată medicinei dentare, un stomatolog ajungând să epuizeze plafonul lunar în doar câteva zile, iar majoritatea tratamentelor protetice, decontate și acestea parțial, implică materiale de calitate proastă. În Franta, spre exemplu, existând un plan de asigurări de sănătate de stat foarte bine pus la punct, oamenii sunt obișnuiți să treacă mult mai des pragul cabinetului de medicină dentară.
– În ce constă mai exact prevenția, pentru o dantură sănătoasă, pe termen lung?
– Prevenția primară începe acasă și cuprinde: spălatul corect pe dinți, folosirea apei de gură și a aței dentare – este foarte important să înțelegem că periuța nu curăță rezidurile interdentare- și, nu în ultimul rând, folosirea racletei linguale. Deși mulți pacienți se uită ciudat când le recomand racleta, este foarte important să o folosim, pentru că cea mai importantă colonie bacteriană se găsește pe limbă. Ața dentară, la fel, este foarte importantă, pentru că nu ai cum să cureți rezidurile dintre dinți altfel, oricât ai vrea, doar cu periuța. Mulți pacienți se plâng, de asemenea, că își taie gingiile cu ața dentară, dar evident că trebuie o tehnică, firul de floss trebuie manipulat ferm, fără a răni papila gingivală. Mai există o soluție pentru a facilita curățarea interproximală, cu ajutorul acelor „Floss picks”, pe care și eu personal le folosesc: arată ca niște scobitori din plastic și prezintă o dilatație la capăt, în forma literei „C”, cu un fir de ață dentară atașat, ușurând igienizarea dinților din zona laterală.
– Periuța electrică este mai bună decât cea clasică?
– Periuța electrică nu este mai bună decât cea clasică, atât timp cât tehnica perierii este cea corectă.
– Iar prevenția la medic în ce constă?
– Pe lângă prevenția primară, pe care ar trebui să o facem toți acasă, este nevoie de o igienizare profesională, în cabinetul medicului stomatolog, de două ori pe an. Igienizarea aceasta constă în detratraj, urmat de air flow, o procedură cu un jet cu bicarbonat și apă, care curăță foarte bine și interdentar și îndepărtează placa bacteriană și colorațiile. Fumaătorii ar trebui să facă aceste proceduri de igienizare chiar mai des decât nefumătorii, de trei-patru ori pe an, pentru că nicotina și restul substanțelor din țigarete determină niște colorații foarte urate și stimulează o producție mai mare de tartru. Desigur că depinde și de clearence și de ph-ul salivar.
– Care ar fi afecțiunile cele mai frecvente, pentru care pacienții solicită ajutorul dentistului?
– Pacienții vin în special pentru urgențe stomatologice (abcese), obturații dentare, implanturi, afecțiuni parodontale, protezarea spațiilor edentate prin lucrări fixe.
– Care este cauza cariilor? Se spune că dacă obișnuiești să mănânci multe dulciuri, ai riscuri mai mari să faci carii. Stă în picioare această afirmație sau este doar un mit?
– În ceea ce privește carioactivitatea unui om, mama natură, moștenirea genetică joacă cel mai important rol. Dacă mănânci dulciuri mult timp, fără să ai o igienă corectă, evident că, acestea constituie hrana preferată a bacteriilor din gură, degradându-le în acizi, care afectează structura smalțului, demineralizându-l. Dar, dinții încep să se formeze încă din perioada intrauterină și este suficient să apară un defect în acest proces de odontogeneză, ca să ai probleme mai târziu – predispoziție la carioactivitate, smalț friabil, amelogeneză/dentinogeneză imperfectă etc. Și sexul contează: femeile, în timpul sarcinii, suferă o demineralizare a smalțului, întrucât nutrienții sunt direcționați preponderent către făt. Și medicamentele antidepresive pot influența negativ sănătatea dentară.
– Am auzit, în ultima vreme, de laserul dentar ca alternativă la freza dentară, în special în tratarea cariilor. L-ați recomanda?
– Laserul curăță dentina alterată la fel ca freza dentară, dar prin alt mecanism de acțiune. Avantajul laserului este că timpul de rezolvare a problemei este mai scurt. Înainte de a recomanda laserul, discut cu pacientul, îi explic avantajele și dezvantajele. Majoritatea procedurile cu laser, cât și cele cu freza dentară se fac sub anestezie locală. Laserul este mai avantajos în chiuretajul pungilor parodontale, în gingivectomii, pentru că procedura este mai curate și nu există sângerare.
– Revenind la stilul de viață, consumul de băuturi carbogazoase ne poate influența sănătatea dinților?
– Toate băuturile carbogazoase, fiind acide, provoacă eroziuni ale smalțului. Și este chiar mai rău dacă te speli pe dinți imediat după ce ai consumat băuturi carbogazoase, pentru că vii cu un efect abraziv peste un acid. La fel și sucurile de fructe, fresh-urile, în special cele de citrice. Este bine ca după ce consumați fresh-uri de fructe, să nu vă spălați pe dinți cel puțin o oră, pentru a evita eroziunea smalțului. Și cei care exagerează cu periajul dentar pot sensibiliza dinții, la nivelul coletului dinților apărând niște leziuni cuneiforme. Un periaj corect se face cu tehnică, nu cu forță, timp de 2-3 minute. Și un alt aspect important: este recomandat să schimbăm periuța la 2-3 luni.
– Auzim tot mai des de boli parodontale, la oameni foarte tineri. Care este cauza incidenței tot mai crescute?
– Ereditatea joacă un rol extrem de important în această patologie. Cel care va descoperi cauzele exacte și tratamentul acestei boli va câștiga Premiul Nobel. Pe lângă ereditate, există anumiți factori de risc care țin de stilul de viață al pacientului. Iar aici mă întorc la fumat. Fumatul este foarte nociv pentru sănătate, în general, și pentru sănătatea dentară, în particular, pentru că afectează circulația sângelui de la nivelul cavității bucale, gingiilor. Dacă fumezi, nu ai o igienă corespunzătoare, nu faci detartraj regulat, toate ligamentele din jurul dinților se distrug în timp, iar dinții încep să se miște, pentru că pierd hamacul care îi susținea. O altă cauză favorizantă a apariției parodontopatiei poate fi bruxismul, afecțiune din ce în ce mai des întâlnită la tineri, adică o încleștare (diurnă) sau scrâșnitul dinților (nocturn). Se transmit, astfel, niște forțe dăunătoare maxilarului și articulației dento-maxilare, producând resorbția osoasă, trauma mușchilor masticatori și tocirea exagerată a dinților, la o vârstă tânără. În acest sens, se confecționează niște gutiere, care pot fi purtate noaptea de pacient, pentru a împiedica evoluția afecțiunii.
– Vorbim adesea despre cancer la sân, cancer de col uterin etc. Despre cancere orale nu prea se vorbește. Cum stăm la acest capitol?
– Incidența cancerelor orale este mare, în special în mediul rural. În mediul urban nu am întâlnit, personal, niciun caz, însă în mediul rural, numărul lor este mare. Din cauza lipsei educației sanitare, oamenii vin cu astfel de tumori în stadii inoperabile, de obicei, sau dacă sunt operabile, au șanse mici de supraviețuire (se prezintă la medic atunci când deja se află în stadii destul de avansate). Cancerele orale pot debuta ca o leziune albicioasă/ulceratie care nu se vindecă, pe limbă, pe mucoasa obrazului, buze etc. Orice leziune persistentă, care nu se vindecă, ridică semne de întrebare. Continuarea pe EVZ.RO.
