Azi e Sf. Pantelimon, vindecător și ocrotitor al medicilor

Sfântul Pantelimon provine dintr-o familie al cărui tată a fost păgân și doar mama credincioasă. Ea l-a învățat să creadă în Dumnezeu și în Iisus Hristos.

Din nefericire, aceasta a murit la o vârstă fragedă. Rămas doar în grija tătălui, care era senator la curtea împăratului Maximilian, Sfântul Pantelimon a fost dat la școlile timpului și așa a reușit să termine Scoala de Medicină la Nicomidia.

Tânărul Pantelimon a devenit după absolvire ucenic al medicului Eufrosin, iar împăratul Maximilian auzind de priceperea lui, l-a ales ca doctor al său.

Pantelimon înseamnă „cel cu totul milostiv”

Cu trecerea timpului, ”Pantoleon” (așa cum era cunoscut înainte de a deveni sfânt – n. red.) a început să-l redescopere pe Dumnezeu. Așa a căpătat un har divin, iar într-o zi a înviat un copil mușcat de o năpârcă.

După această minune a lui, ”Pantoleon” devine Pantelimon care înseamnă ”cel cu totul milostiv”.

Au urmat vindecări de boli incurabile, și-a împărțit averea săracilor, iar împăratul Maximilian văzându-i bunătatea și credința a poruncit să-i fie tăiat capul și trupul să-i fie dat în foc.

Legenda spune că nu a curs sânge atunci când i s-a tăiat capul, ci lapte, iar trupul său nu a ars în flăcări. Mai mult, măslinul de care a fost legat a rodit în acea clipă. Creștinii l-au scos din cenușă întreg și l-au îngropat pe proprietatea lui  Arnantios Scolasticul, în anul 303.

Ce nu trebuie să facem azi…

În această zi se spune că se mănâncă porumb, pentru a avea rigurozitate în vreme de iarnă, se împart ofrande săracilor.

De altfel, Sfântul Pantelimon ar merge din casă în casă și i-ar pedepsi pe cei ce fac rău, notează Fanatik.

Totodată, se spune că femeile nu nu au voie să toarcă sau să facă alte treburi mari, precum lucratul la câmp. Cei care vor munci vor avea parte de necazuri, mai notează Fanatik.