Artrita, eczemele sau reumatismul pot fi tratate cu ajutorul băilor cu mentă, tărâțe sau muștar.
1. Baia de muştar
Se poate face parţial, numai la picioare, pânã la genunchi, sau generalã, dupã necesitate. Ca baie generalã este indicatã în guturaiuri repetate,
bronşite cu febrã care nu au tendinţã de vindecare, în gripe, alãturi de celelalte tratamente medicamentoase. În aceste cazuri la aproximativ 10 litri de apã încãlzitã la 37-38 0 se pun 20-40 g fãinã de muştar (dupã cum vrem ca baia sã fie mai slabã sau mai tare). Fãina de muştar se lasã sã se înmoaie în apã tot timpul cât dureazã baia. Apa se va amesteca tot timpul, iar sãculeţul va fi presat din când în când, pentru ca în baie sã se rãspândeascã tãria muştarului. Se va turna treptat apã fierbinte în baie
pânã când aceasta ajunge la 39-400. Baia nu se va prelungipeste 10-15 minute, indiferent dacã bolnavul este copil, adult sau vârstnic.
Baia se poate repeta la 2-3 zile. Se face numai seara înainte de culcare. Se va înveli bolnavul bine pentru a transpira puternic. În cazul când baia se face local, pentru reumatism cronic (gleznã, mânã etc.), sau pentru artritã,
regiunea dureroasã se bagã în baie în aşa fel încât articulaţia dureroasã sã fie acoperitã de apa bãii în întregime şi chiar depãşitã cu câţiva centimetri. În cazurile de baie parţialã timpul poate fi lungit pânã la 30-
45 minute dupã toleranţã, temperatura apei putând fi ridicatã la 40-420.
Efectul revulsiv, calmant al bãii de muştar se manifestã prin faptul cã sângele care stagneazã în interiorul locului bolnav este tras spre suprafaţã, durerea se micşoreazã şi inflamaţia scade. Bãile parţiale se pot face în fiecare searã, chiar la aceeaşi articulaţie, sau pe rând la celelalte articulaţii
dureroase, în cazul când acestea sunt mai multe. Efectul bãii se considerã bun când pielea dupã baie devine roşie, temperatura scade, starea generalã sau localã se amelioreazã evident. Baia se poate face de asemenea la copii în cazuri de pneumonie cu febrã mare, cu stare de moleşealã, cu stare generalã rea, alãturi de tratamentul cu antibiotice. Se va avea grijã sã nu se ţinã copilul mai mult de 10 minute în baie iar concentraţia muştarului sã nu treacã de 20-30 de grame la 10 litri de apã.
2. Baia de tãrâţe.
Se pun aproximativ 1-2 kg de tãrâţe de grâu sau orz la 5 litri de apã. Se dã în clocot şi se lasã sã se rãceascã pânã la 35-370. Mai bine însã se vor pune tãrâţele în sãculeţe. Tot în sãculeţe se pot fierbe tãrâţe, 1-2 kg pentru un sãculeţ. Se fac aproximativ 10 sãculeţe pentru o baie. Pentru a putea fi presate în tot timpul bãii este bine ca aceste sãculeţe sã fie aşezate pe fundul cãzii. Baia poate dura pânã la 1-2 ore şi se recomandã în eczeme uscate şi dureroase, în eczeme umede cu inflamaţii în jur, în arsuri mai întinse pe cale de vindecare. Bãile sunt indicate de asemenea în cazuri de
eczeme întinse, destul de frecvente la copii hrãniţi artificial. În acest caz doza va fi 250 g trâţe la 20 litri de apã rãcitã la temperatura de 35-370.
3. Baia de amidon (scrobealã).
Se dizolvã 25 g de amidon la 10 litri de apã la temperatura de 37-380.
Baia se poate prelungi, pânã la o orã, menţinându-se aceeaşi temperaturã a apei prin adãugarea treptatã de apã caldã. Se recomandã în diateze (eczeme) la sugar, eczeme cu cruste la omul adult. Efectul ei este sã înmoaie crustele, sã calmeze senzaţia de mâncãrime, sã activeze circulaţia prin piele. Pentru efectele pe care le au asupra pielii baia de tãrâţe şi baia de amidon au fost numite bãi emoliente (care înmoaie).
4. Baia de mentã
Se pun la fiert 10 litri de apã. În momentul când apa a dat în clocot se dã jos de pe foc şi se adaugã 200- 300 g de frunzã de mentã uscatã. Se acoperã şi apoi se opãresc frunzele; se adaugã apã caldã pânã la o temperaturã de 35-370. Baia poate dura pânã la o orã efectul ei fiind rãcoritor, calmant. Se foloseşte în bolile de piele cu mâncãrimi, în urticarie, în mâncãrimea rebelã a pielii la oamenii în vârstã. În acelaşi timp baia de izmã are un efect tonic general asupra organismului. Tot din
mentã se poate prepara o soluţie pentru frecţie în reumatismul cronic nu prea avansat care se poate prepara în felul urmãtor: se amestecã într-o sticlã de un litru 200 g de frunze de mentã uscate şi tãiate mãrunt cu
300 g petrol, 300 g alcool, 300 g untdelemn se expun la soare timp de 8 sãptãmâni; se agitã de 2-3 ori pe zi.
5. Baia de brad.
La 20 de litri de apã încãlzitã la 370 se toarnã150 g extract de frunze de brad şi se amestecã bine. Extractul de frunze de brad se preparã îndesându-se pânã la refuz într-o sticlã frunze tinere de brad peste
care se toarnã pânã la umplere alcool sau ţuicã tare. Se lasã la soare puternic timp de 8 sãptãmâni. Aceastã baie are un efect tonic asupra organismului slãbit dupã o boalã de lungã duratã. Se foloseşte de asemenea la cei anemici, fãrã poftã de mâncare, la copiii slãbiţi, la cei cu eczeme, cu urticarii. Baia se poate repeta la 2-3 zile.
6. Baia de muşeţel (romaniţã).
Se pun la fiert într-un sãculeţ 300-500 g flori de muşeţel la 10-12 litri de apã clocotitã. Se lasã ½ de orã. Când temperatura apei a ajuns la 35-370 se poatefolosi. Are efect liniştitor, calmant şi este indicatã în
eczeme cu mâncãrimi, în eczemele copiilor, în urticarii, în eczeme infectate.
