Din cuprinsul articolului
Balonarea ocazională e normală – poate apărea după o masă copioasă, în perioada menstruală sau când mănânci anumite alimente. Dar când devine o prezență constantă în viața ta, s-ar putea să nu mai fie vorba doar de „aer în burtă”.
Conform Cleveland Clinic, una din trei persoane experimentează balonare ușoară până la severă. Pentru unii e un inconvenient trecător. Pentru alții, poate fi semnul unei afecțiuni care necesită investigații.
Ce e de fapt balonarea
Balonarea e senzația că abdomenul tău e plin, tensionat sau umflat. Poate fi însoțită de distensia abdominală vizibilă (când burta chiar se mărește) sau poate fi doar o senzație internă de presiune și disconfort.
În termeni simpli, balonarea apare când tractul gastrointestinal se umple cu aer sau gaze. Dar mecanismele din spate pot fi foarte diferite: de la fermentarea alimentelor în intestin și constipație până la probleme de motilitate intestinală sau chiar acumulare de lichid în abdomen.
Cauze frecvente – de ce te balonezi
Alimentele care fermentează în intestin
Anumite alimente produc mai multe gaze decât altele. În intestinul gros, bacteriile descompun (fermentează) alimentele nedigerate, iar în acest proces eliberează gaze – hidrogen, metan și dioxid de carbon.
Alimentele cunoscute pentru că produc gaze includ: leguminoasele (fasole, năut, linte), varza, broccoli, conopida, ceapa, usturoiul, fructele cu conținut ridicat de fructoză (mere, pere, pepene verde), lactatele (la persoanele cu intoleranță la lactoză) și îndulcitorii artificiali (sorbitol, manitol, xilitol).
Conform Johns Hopkins Medicine, oamenii care sunt sensibili la anumite carbohidrați fermentabili – numiți FODMAP – pot avea simptome semnificativ mai severe decât alții.
Constipația – vinovat ascuns
Poți fi constipat fără să-ți dai seama. Chiar dacă ai scaun în fiecare zi, dacă evacuarea e incompletă sau scaunul e tare, constipația poate fi prezentă.
Cu cât materiile fecale stau mai mult în colon, cu atât bacteriile au mai mult timp să fermenteze ce găsesc acolo. Rezultatul: mai multe gaze și balonare mai intensă.
Semne de constipație care însoțesc balonarea: senzația că nu te-ai golit complet după ce mergi la toaletă, efort la defecație, scaun tare sau în „bile”, mai puțin de trei scaune pe săptămână.
Înghițirea aerului (aerofagie)
Fiecare dintre noi înghite o anumită cantitate de aer când mănâncă sau bea. Dar dacă înghiți prea mult, aerul ajunge în tractul digestiv și provoacă balonare.
Factori care cresc înghițirea de aer: mâncatul prea rapid, vorbitul în timp ce mănânci, mestecatul gumei, consumul de băuturi carbogazoase, fumatul, folosirea paiului, protezele dentare care nu se potrivesc bine.
Fluctuațiile hormonale
Multe femei observă că se balonează înainte sau în timpul menstruației. Acest lucru se întâmplă din cauza fluctuațiilor hormonale – în special a estrogenului și progesteronului – care influențează retenția de apă și motilitatea intestinală.
Conform UCLA Health, balonarea legată de ciclu e frecventă și de obicei trece în câteva zile. Dar dacă e severă sau persistentă, merită discutată cu medicul.
Stresul și anxietatea
Conexiunea creier-intestin e reală. Stresul activează sistemul nervos simpatic („fight or flight”), care poate încetini digestia și modifica motilitatea intestinală. Rezultatul: gaze blocate, balonare și disconfort.
Persoanele anxioase au și tendința de a hiperventila sau de a înghiți mai mult aer, ceea ce agravează problema.
Afecțiuni digestive care cauzează balonare persistentă
Când balonarea nu mai vine și pleacă, ci devine o constantă în viața ta, e timpul să te gândești dacă nu cumva există o problemă medicală în spate.
Sindromul intestinului iritabil (IBS)
E una dintre cele mai frecvente cauze de balonare cronică. În IBS, intestinul e hipersensibil – reacționează exagerat la cantități normale de gaze care nu ar deranja pe altcineva.
Conform Monash University, aproximativ unul din șapte adulți suferă de IBS. Simptomele includ: durere abdominală (care de obicei se ameliorează după defecație), balonare, gaze, diaree sau constipație (sau alternarea între ele), mucus în scaun.
IBS nu cauzează leziuni vizibile ale intestinului și nu crește riscul de cancer. Dar afectează semnificativ calitatea vieții. Tratamentul include modificări ale dietei (în special dieta low-FODMAP), gestionarea stresului și, uneori, medicamente.
Suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO)
În mod normal, intestinul subțire conține relativ puține bacterii comparativ cu colonul. Când bacteriile proliferează în exces în intestinul subțire, ele fermentează alimentele înainte să fie absorbite, producând gaze și balonare.
Conform Mayo Clinic, simptomele SIBO includ: balonare și distensie abdominală, dureri abdominale, diaree, greață, pierdere în greutate (în cazurile severe), oboseală.
SIBO poate apărea după operații abdominale, la persoanele cu motilitate intestinală redusă sau la cele care iau anumite medicamente (în special inhibitori de pompă de protoni pe termen lung). Diagnosticul se pune prin teste respiratorii, iar tratamentul implică de obicei antibiotice.
Intoleranța la lactoză
Aproximativ 65-70% din populația globului are o capacitate redusă de a digera lactoza (zahărul din lapte) după copilărie. La aceste persoane, lactoza nedigerată ajunge în intestinul gros, unde e fermentată de bacterii, producând gaze, balonare, crampe și diaree.
Simptomele apar de obicei la 30 de minute până la 2 ore după consumul de lactate. Severitatea depinde de cantitatea consumată și de gradul intoleranței.
Boala celiacă și sensibilitatea la gluten
Boala celiacă e o afecțiune autoimună în care consumul de gluten (o proteină din grâu, secară și orz) declanșează un atac imunitar împotriva mucoasei intestinului subțire.
Conform Cleveland Clinic, simptomele digestive ale bolii celiace includ: balonare, diaree cronică sau scaune grase cu miros neplăcut, dureri abdominale, greață și vărsături. Dar boala poate avea și simptome non-digestive: oboseală, anemie, osteoporoză, erupții cutanate, infertilitate.
Sensibilitatea la gluten non-celiacă (intoleranța la gluten) provoacă simptome similare, dar fără deteriorarea intestinului. Aproximativ 6% din populație pare să fie afectată.
Diagnosticul bolii celiace necesită analize de sânge pentru anticorpi specifici și biopsie intestinală. Nu începe o dietă fără gluten înainte de testare – poți obține rezultate fals negative.
Gastropareza
E o afecțiune în care stomacul se golește prea lent din cauza funcționării deficitare a mușchilor sau nervilor stomacali. Alimentele stagnează, fermentează și produc gaze.
Simptome: senzație de sațietate după câteva îmbucături, greață și vărsături (uneori cu alimente consumate cu ore în urmă), balonare severă, reflux acid, fluctuații ale glicemiei (la diabetici).
Gastropareza e mai frecventă la persoanele cu diabet, după anumite operații sau ca efect secundar al unor medicamente.
Boala inflamatorie intestinală (IBD)
Boala Crohn și colita ulcerativă sunt afecțiuni în care sistemul imunitar atacă țesutul intestinal, provocând inflamație cronică.
Pe lângă balonare, simptomele includ: diaree (adesea cu sânge), dureri abdominale severe, pierdere în greutate, oboseală, febră.
IBD necesită diagnostic și tratament de specialitate. Spre deosebire de IBS, IBD cauzează leziuni vizibile ale intestinului.
Când balonarea poate fi semn de cancer
Aceasta e partea pe care nimeni nu vrea să o audă, dar e important să o știi: balonarea persistentă poate fi, în cazuri rare, un semn de cancer – în special cancer ovarian.
Cancerul ovarian – „ucigașul tăcut”
Cancerul ovarian a fost mult timp numit „ucigaș tăcut” pentru că se credea că nu are simptome în stadiile incipiente. Astăzi știm că simptomele există – doar că sunt vagi și ușor de confundat cu probleme digestive banale.
Conform MD Anderson Cancer Center, cele mai frecvente simptome ale cancerului ovarian pot fi reținute cu acronimul BEACH (în engleză):
- Bloating – balonare
- Eating difficulty – dificultăți de alimentație (te saturi rapid)
- Abdominal pain – durere abdominală
- Changes in bowel habits – modificări ale tranzitului intestinal
- High fatigue – oboseală intensă
Dr. Jolyn Sharpe Taylor, chirurg oncolog la MD Anderson, subliniază: „Ceea ce căutăm sunt schimbări care reprezintă o nouă normalitate. Dacă te simți balonată după o masă copioasă sau ai diaree câteva zile după o călătorie, nu e motiv de panică. Dar dacă ai oricare dintre aceste simptome aproape zilnic, timp de două săptămâni, ar trebui să suni la medic.”
Femeile cu cancer ovarian au de 3,6 ori mai multe șanse să raporteze balonare comparativ cu cele fără cancer ovarian. Dar diferența cheie e persistența: balonarea din cancer ovarian nu vine și pleacă – e constantă și se agravează progresiv.
Balonarea severă din cancerul ovarian e cauzată de acumularea de lichid în abdomen (ascită), care apare când cancerul se răspândește.
Alte tipuri de cancer
Balonarea persistentă poate fi asociată și cu:
- Cancer de colon
- Cancer pancreatic
- Cancer gastric (de stomac)
- Cancer uterin
În toate aceste cazuri, balonarea e însoțită de alte simptome: pierdere inexplicabilă în greutate, sânge în scaun, icter (îngălbenirea pielii), durere persistentă.
Semne de alarmă – când balonarea necesită atenție medicală urgentă
Mergi la medic cât mai curând dacă balonarea e însoțită de:
- Pierdere în greutate fără să încerci să slăbești
- Sânge în scaun sau scaun negru
- Diaree severă sau persistentă
- Vărsături repetate
- Febră
- Durere abdominală severă care nu trece
- Sângerare vaginală anormală (la femei)
- Lipsa poftei de mâncare sau sațietate rapidă (te saturi după câteva îmbucături)
Conform Cleveland Clinic, ar trebui să consulți un medic și dacă:
- Balonarea nu dispare și nici nu se ameliorează
- Balonarea se agravează progresiv
- Ai încercat schimbări alimentare și nu ai văzut nicio îmbunătățire
- Balonarea îți afectează viața de zi cu zi
Ce investigații poate recomanda medicul
Dacă mergi la medic cu balonare persistentă, acesta va dori să afle mai multe despre: când a început, cât de des apare, ce o agravează sau ameliorează, ce alte simptome ai, ce medicamente iei, istoricul tău medical și familial.
În funcție de suspiciuni, pot fi recomandate:
Analize de sânge – pentru anemie, markeri inflamatori, funcție hepatică și renală, anticorpi pentru boala celiacă, markeri tumorali (în anumite situații)
Teste pentru intoleranțe alimentare – test respirator pentru intoleranța la lactoză sau pentru SIBO
Examen de scaun – pentru sânge ocult, infecții sau paraziți
Ecografie abdominală – pentru a vizualiza organele interne
Endoscopie digestivă superioară (gastroscopie) – pentru a examina esofagul, stomacul și duodenul
Colonoscopie – pentru a examina intestinul gros
CT abdominal – în cazul suspiciunii de probleme mai complexe
Ce poți face acasă pentru a reduce balonarea
Dacă balonarea ta pare să fie legată de alimentație și stil de viață, câteva schimbări pot ajuta:
Ține un jurnal alimentar. Notează ce mănânci și când apare balonarea. După câteva săptămâni, s-ar putea să identifici alimentele problematice.
Mănâncă lent și mestecă bine. Mâncatul în grabă crește cantitatea de aer înghițită și suprasolicită sistemul digestiv.
Evită băuturile carbogazoase și mestecatul gumei.
Mișcă-te după masă. Conform unui studiu citat de UCLA Health, chiar și o plimbare de 10 minute sau 1.000 de pași după masă reduce balonarea mai eficient decât medicamentele.
Nu fuma. Fumatul e asociat cu multiple probleme digestive, inclusiv balonare.
Gestionează stresul. Respirația controlată, yoga, meditația pot ajuta.
Încearcă ceaiuri digestive – mentă, mușețel, ghimbir, fenicul.
Crește treptat aportul de fibre. Prea multe fibre prea repede pot agrava balonarea. Adaugă-le treptat și bea multă apă.
Dieta low-FODMAP – o opțiune dovedită științific
Pentru persoanele cu IBS sau sensibilitate la anumite carbohidrați, dieta low-FODMAP poate fi revoluționară.
FODMAP e acronimul pentru Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccharides And Polyols – carbohidrați cu lanț scurt care sunt slab absorbiți în intestinul subțire și fermentează rapid în colon.
Conform Johns Hopkins Medicine, studiile arată că dieta low-FODMAP reduce simptomele la până la 86% dintre persoanele cu IBS.
Dieta implică trei faze:
- Eliminare (2-6 săptămâni) – excluderea alimentelor cu conținut ridicat de FODMAP
- Reintroducere – testarea sistematică a fiecărei categorii de FODMAP
- Personalizare – dieta adaptată toleranței tale individuale
Dieta low-FODMAP e restrictivă și poate duce la deficiențe nutriționale dacă nu e făcută corect. Lucrează cu un dietetician specializat.
Medicamente și suplimente care pot ajuta
- Simeticona – ajută la eliminarea gazelor
- Enzime digestive – lactază (pentru intoleranța la lactoză), alfa-galactozidază (pentru leguminoase)
- Probiotice – pot ajuta la echilibrarea florei intestinale
- Laxative – dacă constipația e cauza (folosește doar la recomandarea medicului)
- Antispastice – pentru crampele asociate IBS
Nu lua medicamente pe termen lung fără recomandarea medicului. Balonarea e un simptom, nu o boală – important e să afli cauza.
