Din cuprinsul articolului
Un pahar de suc de sfeclă, băut de două ori pe zi, timp de două săptpmâni a fost asociat cu scăderea tensiunii arteriale la adulții vârstnici într-un studiu clinic randomizat. Cercetătorii au legat efectul de nitrații din sfeclă și de felul în care anumite bacterii din cavitatea bucală îi transformă în oxid nitric, o substanță care ajută vasele de sânge să se relaxeze.
Rezultatul nu a fost observat la participanții tineri, iar autorii și medicii intervievați subliniază că sucul nu înlocuiește tratamentul, ci poate fi doar o piesă mică dintr-un stil de viață care protejează inima.
Descoperirea a atras atenția și pentru că deschide o direcție relativ nouă în cardiologie și nutriție, legătura dintre microbiomul oral și tensiunea arterială, un domeniu în care apar tot mai multe date în ultimii ani.
Ce a arătat studiul și de ce e important că a fost randomizat
Studiul citat în presă a fost un experiment clinic de tip randomizat, dublu-orb, crossover, publicat în jurnalul Free Radical Biology and Medicine. Participanții au urmat, pe rând, mai multe „perioade” de intervenție, fiecare timp de două săptămâni, cu pauze între ele. Într-una dintre perioade au consumat suc de sfeclă bogat în nitrați, în alta un placebo, iar într-o altă etapă s-a folosit o intervenție care țintea microbiomul oral, clătirea cu apă de gură, pentru a vedea dacă efectul se modifică.
Au fost incluși două categorii de vârstă, adulți tineri și adulți vârstnici. La final, scăderea tensiunii a fost raportată în grupul vârstnic, nu în cel tânăr. Este un detaliu esențial, fiindcă sugerează că răspunsul depinde de vârstă, de particularitățile vaselor de sânge, dar și de microbiom, care se schimbă odată cu înaintarea în vârstă.
De ce sucul de sfeclă poate influența tensiunea, povestea nitraților și a oxidului nitric
Sfecla este bogată în nitrați anorganici, iar acești compuși devin utili pentru inimă abia după ce intră într-un circuit biologic în două etape.
Mai întâi, bacteriile din gură reduc nitrații la nitriți, apoi organismul poate transforma nitriții în oxid nitric. Oxidul nitric contribuie la relaxarea vaselor de sânge și la o circulație mai bună, mecanism care poate reduce tensiunea. De aceea, în studiul discutat, cercetătorii au urmărit atent schimbările din microbiomul oral.
Mai multe lucrări științifice au arătat deja că o dietă cu aport crescut de nitrați din legume poate modifica flora orală în direcția unei abundențe mai mari de bacterii care reduc nitrații, cum sunt Rothia și Neisseria, asociate cu producția mai eficientă de oxid nitric.
Pe scurt, sfecla nu „scade tensiunea” ca o pastilă, ci oferă materie primă pentru un mecanism al corpului care depinde inclusiv de bacteriile din cavitatea bucală.
Ce au observat cercetătorii la microbiom și de ce contează apa de gură
Una dintre ideile centrale ale studiului a fost că microbiomul oral poate fi un fel de „comutator” al efectului. Cercetătorii au raportat modificări ale compoziției bacteriene în urma consumului de suc de sfeclă, cu scăderea unor genuri bacteriene și creșterea altora mai eficiente în conversia nitraților.
Acest lucru se leagă de o observație tot mai discutată în literatura de specialitate: utilizarea unor ape de gură antiseptice, prin reducerea bacteriilor care convertesc nitrații, poate diminua producția de oxid nitric și ar putea influența tensiunea la unele persoane. Nu înseamnă că apa de gură este „rea”, ci că microbiomul oral are roluri pe care abia începem să le înțelegem.
Este prea frumos ca să fie adevărat
Nu, dar nu este nici un miracol.
Studiul este mic, iar participanții au fost atent selectați, fără boli importante și fără tratamente cardiovasculare, tocmai pentru a izola efectul intervenției. În viața reală, mulți oameni cu hipertensiune sunt deja pe tratament, au diabet, boală renală, dislipidemie, ceea ce poate schimba răspunsul.
În plus, efectul a apărut la vârstnici și nu la tineri, ceea ce înseamnă că sucul de sfeclă nu este o soluție universală.
Un alt aspect este că vorbim despre suc consumat consecvent, dimineața și seara, timp de două săptămâni. Așadar, discuția nu e despre un pahar ocazional, ci despre o rutină.
Ce spun cardiologii despre utilizarea sucului de sfeclă
Medicii au subliniat aceeași idee: sucul de sfeclă poate fi util ca suport, nu ca tratament principal.
Hipertensiunea netratată crește riscul de infarct, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă, iar pentru multe persoane medicația rămâne esențială. Schimbările de stil de viață, inclusiv dieta, mișcarea, reducerea consumului de sare și menținerea greutății, pot reduce tensiunea și pot scădea necesarul de medicamente, dar nu înlocuiesc evaluarea medicală.
Cine ar trebui să fie mai atent înainte să bea zilnic suc de sfeclă
Pentru majoritatea oamenilor sănătoși, sfecla în alimentație este sigură. Totuși, sucul consumat zilnic, în cantități mari, poate ridica probleme în câteva situații.
Persoane cu risc de pietre la rinichi
Sfecla are oxalați, iar la persoanele predispuse la litiază renală poate crește riscul. În astfel de cazuri, e mai prudentă o frecvență mai rară și discuția cu medicul.
Persoane care iau deja medicamente antihipertensive
Dacă tensiunea scade prea mult pot apărea amețeli, instabilitate, leșin. Orice schimbare importantă în dietă, mai ales una cu potențial efect hipotensor, merită discutată cu medicul, mai ales la vârstnici.
Persoane cu boală renală sau restricții alimentare
În bolile renale avansate există limitări privind potasiul și anumite vegetale. Nu e cazul tuturor, dar e o zonă unde automedicația cu „sucuri pentru sănătate” poate fi problematică.
Cum îl poți încerca realist, fără să-ți faci rău
Dacă vrei să testezi efectul fără să te transformi într-un experiment ambulant, cel mai logic este un protocol simplu.
Măsoară tensiunea de două ori pe zi timp de 5 până la 7 zile și notează valorile. Apoi introdu sucul de sfeclă pentru două săptămâni, în cantități moderate și constante, și urmărește modificările.
Dacă ai hipertensiune diagnosticată, mai ales dacă iei tratament, discută înainte cu medicul. Hipertensiunea este o afecțiune frecvent „tăcută”, dar consecințele sunt serioase, inclusiv asupra inimii, creierului și rinichilor.
