Din cuprinsul articolului
Băuturile carbogazoase dietetice, promovate ani la rând ca alternativă „mai sigură” la sucurile cu zahăr, au revenit în centrul atenției după ce mai multe publicații internaționale au reluat concluzii din studii care le asociază cu un risc semnificativ mai mare de accident vascular cerebral și demență. Mesajul, amplificat recent de declarațiile unui medic american specializat în sănătatea creierului, a devenit viral. Dar ce spun, de fapt, datele științifice și cât de justificată este alarma?
Avertismentul pleacă de la cercetări observaționale care au urmărit mii de persoane pe termen lung și au analizat legătura dintre consumul zilnic de băuturi îndulcite artificial și apariția unor boli neurologice și cardiovasculare. Rezultatele nu sunt noi, însă modul în care sunt prezentate în spațiul public ridică probleme serioase de interpretare.
De unde provin cifrele care au șocat
Afirmațiile despre un risc „de 300%” mai mare de accident vascular cerebral și aproape „triplu” pentru demență au la bază date din Framingham Heart Study, unul dintre cele mai cunoscute studii epidemiologice din lume. Analiza publicată în 2017 a arătat că persoanele care consumau zilnic băuturi îndulcite artificial aveau o probabilitate semnificativ mai mare de a dezvolta AVC sau demență în comparație cu cele care le consumau rar.
Formularea procentuală se referă la risc relativ, nu la un risc absolut pentru fiecare individ. Cu alte cuvinte, studiul nu spune că trei din patru consumatori zilnici vor face un AVC, ci că diferența dintre grupuri este mult mai mare atunci când consumul devine constant, zi de zi.
Ce pot arăta studiile observaționale și ce nu
Este esențial de subliniat că aceste cercetări identifică asocieri, nu relații directe de cauzalitate. Participanții nu au fost repartizați aleatoriu să consume sau nu băuturi dietetice, ci au fost observați în funcție de obiceiurile lor. Asta deschide ușa unor factori de confuzie importanți.
Persoanele care aleg frecvent sucuri „fără zahăr” au adesea deja probleme metabolice precum obezitatea, diabetul sau hipertensiunea. Aceste afecțiuni cresc independent riscul de AVC și demență. Există și posibilitatea ca unii participanți să fi trecut la băuturi dietetice tocmai pentru că medicii le-au recomandat să reducă zahărul, deci riscul era deja crescut înainte de schimbarea obiceiului.
Autorii studiilor au ajustat analizele pentru o parte dintre acești factori, dar nu îi pot elimina complet. De aceea, comunitatea științifică tratează concluziile cu prudență.
Rolul îndulcitorilor artificiali în discuție
Băuturile dietetice nu conțin zahăr, dar folosesc îndulcitori precum aspartamul, sucraloza sau acesulfamul K. Din punct de vedere toxicologic, acești compuși sunt considerați siguri în limitele stabilite de autoritățile de reglementare. Doza zilnică acceptabilă pentru aspartam, de exemplu, este stabilită la un nivel care oferă o marjă largă de siguranță.
Discuția despre demență și AVC nu ține însă de toxicitate acută, ci de posibile efecte indirecte pe termen lung. Sunt investigate mecanisme precum influența asupra microbiomului intestinal, răspunsul glicemic paradoxal, modificarea apetitului sau impactul asupra sănătății vasculare. Până în prezent, aceste mecanisme nu sunt demonstrate clar la oameni.
În 2023, Organizația Mondială a Sănătății a recomandat să nu fie folosiți îndulcitorii fără zahăr ca strategie de control al greutății sau de prevenție a bolilor cronice, tocmai pentru că beneficiile pe termen lung nu sunt convingătoare, iar unele asocieri observate ridică semne de întrebare.
De ce mesajele virale simplifică excesiv
Declarațiile de tipul „opriți-vă acum” au un impact emoțional puternic, mai ales când sunt legate de demență, o boală care provoacă teamă profundă. Problema apare atunci când nuanțele dispar.
Nu există dovezi care să arate că un consum ocazional de băutură dietetică declanșează demența. Diferențele semnificative apar în special la consumul zilnic, pe perioade lungi, în contextul unui stil de viață deja vulnerabil din punct de vedere cardiovascular.
Comentariile din social media, cu exemple de persoane care au băut sucuri dietetice toată viața fără probleme sau, dimpotrivă, care nu le-au consumat și tot au dezvoltat demență, ilustrează exact limitele studiilor observaționale. Bolile neurodegenerative au cauze multiple, iar niciun aliment sau băutură nu acționează izolat.
Ce rămâne util pentru public
Dincolo de titluri alarmiste, mesajul care se desprinde constant din cercetări este legat de frecvență și de context. Consumul zilnic de băuturi îndulcite artificial nu pare o alegere neutră pentru sănătate, chiar dacă elimină zahărul. În același timp, ele nu sunt un „vinovat unic” și nici o explicație simplă pentru boli complexe.
Apa, ceaiul și cafeaua neîndulcite rămân opțiuni care nu ridică aceste semne de întrebare. Reducerea treptată a băuturilor dietetice, mai ales atunci când sunt consumate zilnic, este o recomandare rezonabilă, fără promisiuni spectaculoase și fără panică.
Cifrele mari atrag atenția, dar adevărata valoare a studiilor este alta. Ele arată că înlocuirea zahărului cu îndulcitori nu rezolvă automat problema sănătății și că soluțiile simple, promovate agresiv, rareori țin pasul cu realitatea biologică.
