Beneficii neașteptate pentru cei care muncesc cu creierul la locul de muncă. Iată ce au descoperit oamenii de știință

Provocați-vă creierul să muncească din greu la locul de muncă, spun cercetătorii.  Un nou studiu sugerează că realizarea de locuri de muncă care necesită implicare cognitivă poate proteja împotriva problemelor de memorie în viitor.

Potrivit celui mai recent studiu publicat în revista Neurology, implicarea activă a creierului în profesie poate reduce riscul de a experimenta probleme de memorie și cognitive pe măsură ce îmbătrânești.

„Am examinat cerințele diferitelor locuri de muncă și am constatat că stimularea cognitivă la locul de muncă în timpul diferitelor etape ale vieții — în perioada de 30, 40, 50 și 60 de ani — a fost legată de un risc redus de afectare cognitivă ușoară după vârsta de 70 de ani.

Descoperirile noastre evidențiază valoarea unui loc de muncă care necesită o gândire mai complexă ca o modalitate de a menține eventual memoria și gândirea la bătrânețe”, a declarat autorul studiului, dr. Trine Holt Edwin de la Spitalul Universitar Oslo din Norvegia, într-un comunicat de presă.

Risc redus de probleme de memorie pentru cei care muncesc „cu creierul” din greu la locul de muncă

Cercetătorii au folosit date de la 7.000 de persoane și au examinat 305 ocupații din Norvegia. Accentul lor a fost pe măsurarea nivelului de stimulare cognitivă experimentat de fiecare participant în rolurile lor respective.

Cercetătorii au evaluat seturile de abilități pe care diferitele locuri de muncă le cer și le-au clasificat în patru tipuri: sarcini manuale de rutină, cognitive de rutină, analitice non-rutinice și sarcini interpersonale non-rutinice.

• În timp ce sarcinile manuale de rutină implică mișcări repetitive adesea observate în munca din fabrică, sarcinile cognitive de rutină includ activități precise și repetitive, cum ar fi contabilitatea.
• Sarcinile analitice care nu sunt de rutină necesită analizarea și interpretarea informațiilor în mod creativ, în timp ce sarcinile interpersonale non-rutinice implică construirea de relații și motivarea altora.

Exemple de sarcini cognitive care nu sunt de rutină sunt relațiile publice și programarea computerelor. Pe baza gradului de stimulare cognitivă la locul de muncă, participanții au fost grupați în patru.

 „Cea mai obișnuită slujbă pentru grupul cu cele mai mari cerințe cognitive a fost predarea. Cele mai comune locuri de muncă pentru grupul cu cele mai scăzute cerințe cognitive au fost transportatorii de poștă și custozi”, se arată în comunicatul de presă.

Joburi benefice din punct de vedere cognitiv

Participanții au fost testați pentru memorie și gândire după vârsta de 70 de ani. Dintre participanții cu locuri de muncă care necesită cerințe cognitive minime, 42% au fost diagnosticați cu deficiențe cognitive ușoare.

În schimb, dintre cei cu locuri de muncă care necesită cel mai mare angajament cognitiv, doar 27% au fost diagnosticați cu deficiențe cognitive ușoare.

Grupul cu cele mai scăzute solicitări cognitive la locul de muncă a avut un risc cu 66% mai mare de afectare cognitivă ușoară, comparativ cu cei cu cele mai mari cerințe cognitive la locul de muncă, după ce au fost luați în considerare factori precum vârsta, sexul, venitul și stilul de viață.

„Aceste rezultate indică faptul că atât educația, cât și munca care îți provoacă creierul în timpul carierei joacă un rol crucial în reducerea riscului de afectare cognitivă mai târziu în viață.

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a identifica sarcinile ocupaționale specifice provocatoare din punct de vedere cognitiv, care sunt cele mai benefice pentru menținerea abilităților de gândire și memorie”, a spus dr. Edwin.