Din cuprinsul articolului
Ascunsă între zidurile Castelului Windsor, unde se întâlnesc secole de putere, tradiție și simboluri ale monarhiei britanice, există un spațiu la care foarte puțini au avut acces. Este vorba despre Biblioteca Regală, un loc discret, dar impunător, care păstrează mai mult decât cărți: păstrează memoria vie a Casei Regale Britanice și, odată cu ea, o fărâmă de neprețuit din istoria universală.
Înființată în anii 1830, în timpul domniei lui William IV, această bibliotecă a rămas practic intactă în locația sa originală de aproape 200 de ani. În cele trei săli principale ale sale sunt depozitate mai mult de 40.000 de volume, printre care manuscrise medievale, incunabule, ediții rare și documente unice, formând una dintre cele mai extraordinare colecții bibliografice din lumea occidentală. Nu este o bibliotecă obișnuită, nici publică: accesul este restricționat cercetătorilor care, cu noroc, reușesc să obțină o programare prealabilă pentru a studia o parte din conținutul său.
Cadouri, moșteniri și achiziții: moștenirea regilor în pagini
Ceea ce face cu adevărat specială această colecție nu este doar raritatea sau vechimea sa, ci compoziția sa unică: fiecare volum a ajuns acolo ca parte a unei istorii personale sau instituționale. Multe au fost oferite ca daruri diplomatice sau oficiale monarhilor; altele au aparținut bibliotecilor personale ale regilor, reginelor, prinților și membrilor apropiați ai familiei regale. Fiecare achiziție a fost selectată cu intenție, creând o narațiune care împletește interesele, credințele și alianțele coroanei britanice de-a lungul generațiilor.
Cel mai vechi exemplar al colecției este un text funerar egiptean pe papirus, datând din jurul anului 300 î.Hr., ceea ce oferă o idee despre amplitudinea temporală acoperită de bibliotecă. Dar păstrează și piese care marchează începuturile lumii editoriale moderne, cum ar fi o ediție din Fabulele lui Esop traduse și tipărite de William Caxton în 1484, primul tipograf din Anglia. Această carte a fost oferită drept cadou regelui George III în 1773 și astăzi este una dintre bijuteriile coroanei bibliografice.
Un muzeu regal al poveștilor medievale
Printre cele mai apreciate comori se numără și Sobieski Hours, o carte de rugăciuni medievală ilustrată cu sute de imagini miniaturale, considerată o capodoperă a artei gotice pariziene. Povestea sa vorbește și despre linii de sânge: a aparținut regelui polonez Ioan III Sobieski în secolul al XVII-lea și a fost legată de cardinalul Henry Benedict, ultimul descendent legitim al familiei Stuart, care a lăsat-o moștenire regelui George IV în 1814. De atunci, acest manuscris iluminat este unul dintre marile simboluri ale rafinamentului cultural al familiei regale britanice.
Biblioteca Regală de la Windsor nu este doar o colecție de cărți vechi; este o capsulă a timpului construită din afecțiune, diplomație, curiozitate intelectuală și putere simbolică. Este, în multe sensuri, reflexia intimă a unei familii care a marcat istoria Europei și a lumii. Și, deși rămâne ascunsă ochiului vizitatorului obișnuit, existența sa este o amintire tăcută că și cărțile fac regi.
