Din cuprinsul articolului
A treia zi de luni din ianuarie este cunoscută sub numele de Blue Monday și este prezentată ca fiind cea mai deprimantă zi din an. În 2026, aceasta cade pe 19 ianuarie. Conceptul a apărut în 2005, într-un comunicat de presă al companiei Sky Travel, pe baza unei formule care ar combina factori precum vremea, datoriile după sărbători, eșecul rezoluțiilor de Anul Nou și scăderea motivației.
Experții au arătat însă că formula nu are bază științifică, nu definește unități de măsură și nu poate demonstra matematic existența unei zile mai triste decât altele. Chiar autorul căruia i s-a atribuit calculul, Cliff Arnell, a precizat ulterior că ideea nu a avut scopul de a induce teamă sau pesimism, ci de a stimula oamenii să reflecteze asupra propriei vieți și să facă schimbări pozitive.
Blue Monday funcționează mai degrabă ca un concept de marketing decât ca un adevăr medical sau psihologic. Starea emoțională a unei persoane nu poate fi fixată într-o zi din calendar.
De ce nu avem nevoie de o zi specială ca să știm că nu suntem mulțumiți
Dacă munca pe care o facem nu ne oferă sens, satisfacție sau stabilitate emoțională, sentimentul de nemulțumire nu apare doar într-o zi de luni din ianuarie. El se manifestă constant. În acest caz, Blue Monday nu este cauza, ci doar un pretext care scoate la suprafață o problemă deja existentă.
În schimb, atunci când activitatea profesională are un scop clar și produce sentimentul de utilitate, o zi de luni rămâne doar o zi obișnuită de muncă.
Legislația națională și internațională interzice munca forțată. A rămâne într-un loc de muncă care produce suferință emoțională este, în majoritatea situațiilor, o alegere condiționată de realități economice, nu o constrângere legală.
Această libertate implică și responsabilitate. Înseamnă că avem dreptul să căutăm un mediu mai potrivit, dar și obligația de a ne construi opțiuni reale prin formare profesională, adaptare și dezvoltare continuă.
Este legitim să ne dorim:
- un salariu corect,
- respect,
- stabilitate,
- un mediu de lucru sigur,
- relații profesionale echilibrate.
Aceste standarde se construiesc prin efort constant. Directivele europene și politicile moderne de resurse umane pun accent pe învățarea pe tot parcursul vieții. Competențele actualizate cresc șansele de a accesa un loc de muncă mai bun și de a negocia condiții corecte.
Efortul trebuie să fie echilibrat. Dezvoltarea profesională nu trebuie să ducă la epuizare, ci să fie:
- constantă,
- susținută,
- realistă,
- orientată pe termen lung.
Responsabilitatea angajatorului și munca decentă
Satisfacția profesională nu depinde doar de angajat. Organizația Internațională a Muncii promovează conceptul de muncă decentă, care include:
- respectarea demnității umane,
- securitate și sănătate la locul de muncă,
- libertatea de exprimare a preocupărilor,
- protecție socială.
Când angajatorul nu oferă aceste condiții, nemulțumirea constantă nu ține de motivația personală, ci de un mediu de lucru necorespunzător. În astfel de situații, schimbarea locului de muncă rămâne o opțiune legitimă și sănătoasă.
Tristețea este o reacție normală la dificultăți și face parte din viața oricărei persoane. Ea poate fi chiar utilă, deoarece ajută la procesarea emoțiilor.
Depresia este o afecțiune medicală. Ea implică:
- tristețe persistentă mai mult de două săptămâni,
- oboseală accentuată,
- pierderea interesului pentru activități obișnuite,
- tulburări de somn și apetit,
- sentimente de inutilitate,
- anxietate,
- gânduri de autovătămare sau suicid.
În acest caz, persoana nu se poate „mobiliza” singură. Are nevoie de ajutor medical specializat.
Tulburarea afectivă sezonieră
Unele persoane pot experimenta episoade depresive în lunile cu lumină naturală redusă. Aceasta poartă numele de tulburare afectivă sezonieră.
Strategii utile includ:
- luminoterapia,
- suplimentarea vitaminei D,
- menținerea unei rutine zilnice stabile,
- alimentație echilibrată.
Ce poți face concret când simți apăsarea unei „Blue Monday”
Stările de tristețe pot fi reduse prin măsuri simple, cu eficiență demonstrată:
- mișcare zilnică, chiar și 30 de minute de mers pe jos,
- alimentație echilibrată și hidratare,
- somn regulat, fără expunere la ecrane înainte de culcare,
- exerciții de respirație și relaxare,
- obiective zilnice realiste,
- jurnal al recunoștinței,
- dialog cu persoane de încredere,
- planificarea cheltuielilor,
- respectarea unui program stabil.
Dacă simptomele persistă, consultul medical devine necesar. Terapia și tratamentul medicamentos pot schimba semnificativ calitatea vieții.
A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune. Este o decizie responsabilă. Nu avem nevoie de o zi din calendar pentru a ști dacă ne place sau nu viața pe care o trăim. Dacă nemulțumirea persistă, problema nu ține de luni sau de ianuarie, ci de alegeri, contexte și limite reale care pot fi analizate și schimbate.
