Din cuprinsul articolului
Efectele de afectare a creierului după Covid-19 au fost confirmate de cercetări recente, inclusiv în cazul formelor uşoare. „Știm că oamenii pierd în fiecare an între 0,2% şi 0,3% din substanţa cenuşie în regiunile asociate memoriei”, a explicat Gwenaëlle Douaud, cercetătoare principală care a contribuit la acest studiu, informează AFP.
Boala care micșorează creierul. Se mai poate face ceva?
Oamenii de știință au descoperit ce „impact dăunător are SARS-Cov-2”, virusul aflat la originea Covid-19, asupra creierului persoanelor infectate. Experții au oferit cele mai solide dovezi de până acum: Covid-19 poate avea consecinţe pe termen lung asupra creierului, în special asupra „materiei cenuşii”, care include neuronii. Studiul a fost publicat recent în revista Nature.
Covid-19 afectează creierul
Încă de la începutul pandemiei, numeroşi medici au observat tulburări neurologice la pacienţii cu Covid-19.
De atunci, unele au demonstrat că proporţia tulburărilor cognitive era mai mare la foşti pacienţi diagnosticaţi cu Covid-19. Altele au observat în mod direct creierul pacienţilor şi au constatat anomalii. Mai ales la acei oameni care au suferit în general de forme severe. Studiul publicat luni este concludent. Acesta a fost efectuat pe un număr de câteva sute de persoane şi a vizat starea creierului lor.
Pentru că oamenii nu au ajuns la timp la medic, boala a afectat partea neurologică. Pacienţii au fost supuşi unor analize de imagistică la nivel cerebral, în cadrul unui demers efectuat în cadrul UK Biobank, o bază de date ce colectează de mai mulţi ani date sanitare în Marea Britanie.
Micşorare generală a creierului
Concluzia specialiștilor: foştii pacienţi cu Covid-19 au prezentat o micşorare generală a creierului, o leziune de 0,2% până la 2% a ţesutului cerebral comparativ cu persoanele sănătoase.
„Pentru a ne face o idee cu privire la amploarea acestor efecte, le putem compara cu ceea ce se întâmplă în timpul îmbătrânirii normale: ştim că oamenii pierd în fiecare an între 0,2% şi 0,3% din substanţa cenuşie în regiunile asociate memoriei”, a explicat Gwenaëlle Douaud, cercetătoare principală care a contribuit la acest studiu.
Studiul nu permite tragerea unor concluzii nici asupra mecanismelor acestor leziuni cerebrale, nici asupra ireversibilităţii lor, notează AFP. Cercetătorii fac o observaţie importantă, dar care poate fi interpretată în mai multe moduri: după o infecţie cu Covid-19, zonele creierului cele mai afectate sunt cele asociate percepţiei mirosurilor.
De ce și-au pierdut mirosul unii pacienți cu Covid-19
Pierderea mirosului este unul dintre cele mai frecvente simptome ale Covid-19. Acest lucru este cauzat de faptul că nervul olfactiv este atacat de virus sau, după cum sugerează un studiu recent, de răspunsul imunitar la infecţie.
Cercetătoarea Douaud formulează mai multe ipoteze: creierul ar putea fi afectat de o inflamaţie, spre exemplu transmisă de canalul olfactiv, provocată de virusul însuşi sau de reacţia organismului la acesta.
Dar este posibil ca lucrurile să stea şi invers. „Ştim că o pierdere de durată a mirosului (…) provoacă o reducere a substanţei cenuşii în regiunile creierului asociate olfacţiei. Ne putem gândi că odată cu revenirea simţului mirosului, aceste anomalii cerebrale vor deveni mai puţin evidente în timp”, a notat Gwenaëlle Douaud, de la Universitatea Oxford.
