Din cuprinsul articolului
Boala cruntă de care suferă unul din patru români are o evoluție insidioasă la început însă poate duce la deces dacă nu e gestionată. E vorba de sindromul de burnout și, potrivit statisticilor, afectează inclusiv adolescenții.
Românii muncesc opt ore în plus pe săptămână faţă de alţi angajaţi din Vest, arată un nou studiu la nivel european, motiv pentru care 25% au trecut printr-un burnout adică epuizare de la prea multă muncă.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la nivel global, 745.000 de oameni mor în medie, anual, din cauza epuizării la serviciu. În ultimii ani, cazurile de burnout s-au triplat şi la noi în țară. 65% dintre angajaţi spun că lucrează peste program. Dintre ei, 25% au suferit sau suferă de acest sindrom.
Ce este sindromul burnout
Sindromul burnout este o afecțiune de sănătate mentală asociată cu epuizarea fizică și mentală, stresul cronic și sentimentul de descurajare sau lipsă de realizare în contextul muncii sau al altor situații în care persoana se simte copleșită de cerințe și presiuni. Acest sindrom este în special legat de medii de lucru stresante și poate afecta calitatea vieții și sănătatea generală a unei persoane.
„La început e o evoluţie insidioasă. Nu e un debut brusc, ca multe boli. În primul rând, se manifestă prin lipsă de motivaţie, scăderea capacităţii de concentrare şi memorare. Apar perioade de nelinişte, agitaţie, anxietate. Apoi nu-ţi mai vine să faci nimic. Ăsta e stadiul final. Nu-ţi mai vine să te ridici din pat,” a explicat, pentru observatornews, dr. Dan Benţia e neurochirurg.
Simptomele sindromului burnout pot varia de la o persoană la alta, dar pot include următoarele:
- Epuiere fizică și mentală: Persoana se simte obosită în mod constant, chiar și după un somn odihnitor. Pot apărea dureri de cap frecvente, probleme de somn și oboseală extremă.
- Distanțare emoțională: O persoană cu burnout poate începe să se retragă emoțional de la colegi, prieteni și familie. Poate deveni mai puțin interesată sau implicată în activitățile sociale sau hobby-urile pe care le plăcea anterior.
- Scăderea performanței la muncă: Calitatea și eficiența muncii pot scădea semnificativ. Persoana poate avea dificultăți în concentrare și luarea deciziilor și poate face greșeli frecvente la locul de muncă.
- Cinism și negativitate: Persoana poate dezvolta o atitudine cinică față de munca sa, colegii de muncă și chiar față de viață în general. Poate deveni mai negativă și pesimistă.
- Sentimente de neajutorare și lipsă de control: Persoana poate avea senzația că nu mai are control asupra situației sau că nu mai poate face față cerințelor și stresului.
- Probleme de sănătate fizică și mentală: Burnout-ul poate duce la probleme de sănătate, cum ar fi tulburări de somn, migrene, boli gastrointestinale și, în unele cazuri, la creșterea riscului de afecțiuni mentale, cum ar fi depresia și anxietatea.
Este important de menționat că sindromul burnout nu este același lucru cu stresul obișnuit. Stresul este o reacție normală a organismului la situații dificile și poate fi gestionat cu succes cu ajutorul tehnicilor de reducere a stresului. Burnout-ul este o formă mai gravă și cronică de stres, care poate necesita intervenție medicală și profesională.
