Cristina Lica
Spre deosebire de femei, bărbații depresivi își îneacă amarul în băutură, droguri sau muncă. Riscul de sinucidere e mai mare în cazul acestora. Cauzele țin mai mult de pierderea serviciului și a poziției decât de problemele de cuplu
Considerată o boală a femeilor, depresia nu îi iartă nici pe bărbați, însă, spre deosebire de acestea, ei aleg de multe ori să sufere în tăcere. E mai mult o „depresie mascată”, ce se manifestă mai puțin prin lacrimi sau alte simptome clasice, și mai degrabă prin abuz de alcool și retragerea din viața socială.
Dacă la femei, depresia este într-o mai mare măsură declanșată de profilul lor genetic și tendința de a-și analiza exces viața interioară, bărbații se deprimă din cauze mult mai pragmatice: pierderea serviciului, retrogradarea la muncă sau în urma unui divorț în care își pierd copiii.
Mai mulți sinucigași bărbați
Statisticile de până acum arătau că numărul femeilor care se luptă cu depresia este cu 70% mai mare decât cel al bărbaților. O analiză publicată în „LA Times” punctează însă că depresia se manifestă diferit la bărbați, iar multe dintre simptome – furia, tristețea, abuzul de substanțe și de muncă – se pot ascunde la o primă vedere. De fapt, dacă s-ar lua în calcul acest lucru, s-ar ajunge la concluzia că depresia e chiar mai comună la bărbați decât la femei.
În sprijinul teoriei vine și faptul că rata sinuciderii în rândul bărbaților, la nivel mondial, e de patru ori mai mare decât cea în rândul femeilor. În România, 90% dintre sinucigași sunt bărbați. „Fiind mai impulsivi decât femeile, care stau și analizează, bărbații își duc mult mai repede la îndeplinire planul”, susține psihologul Keren Rosner, care spune că în ultimii ani a observat o „explozie” de episoade depresive în rândul bărbaților. „Vin din ce în ce mai mulți la psiholog și nu cred că e vorba doar de schimbarea de mentalitate, ci de o creștere alarmantă a cazurilor”.
Bărbații preferă să-și ascundă suferința, pentru a nu fi percepuți slabi. Se retrag, în schimb, din viața socială, din cercul de prieteni, și își îneacă amarul în alcool. „La femei, depresia are o manifestare vizibilă. Ele ajung în punctul în care nu își mai maschează tristețea, plâng, sunt retrase etc. Și aspectul fizic suferă o schimbare, cu atât mai vizibilă dacă obișnuiau să fie cochete. Bărbații, în schimb, din orgoliu sau din teama de a nu fi percepuți slabi, își înfrânează emoțiile și își macină suferința. Rar găsești unul care să-și mărturisească întreg travaliul suferinței”.
Depresia se poate confunda chiar cu o boală fizică, ce se vindecă odată cu problema psihică. „Stările emoționale răsună inevitabil în corp, ridicând suspiciuni cu privire la diverse. Simptome ca dificultățile de respirație, amețeala, oboseala persistentă, dureri în zona capului, toracelui, spatelui, insomnia, scăderea sau creșterea poftei de mâncare determină multe persoane să consume timp și alte resurse căutând un diagnostic și un tratament. Starea se ameliorează odată cu tratarea problemei psihice”, explică și psihologul Corneliu Ungureanu.
De la izolare socială la impotență
Pe lângă viața socială, au de suferit și cariera, dar și sănătatea. „Fiind epuizat de trăirile lui, nu se mai angrenează în activități solicitante la serviciu, nu mai are inițiative, imaginația și creativitatea sunt reduse, îl sperie tot ce e nou și neașteptat”. Printre consecințele depresiei se numără inclusiv ruinarea vieții sexuale. „Depresivii se confruntă cu disfuncții erectile frecvent, pentru că nu mai au dispoziția necesară pentru a iniția contacte”.
Depresia, resimițită diferit în funcție de sex
FEMEI BĂRBAȚI
Tind să se autoînvinovățească Tind să îi învinovățească pe alții
Se simt triste, apatice și inutile Se simt furioși și irascibili
Tind să evite conflictele Tind să genereze conflicte
Se simt moleșite și epuizate Se simt neliniștiți și agitați
Vorbesc cu ușurință despre probleme Consideră asta o slăbiciune
Se folosesc de mâncare, prieteni Se folosesc de alcool, droguri, sport și sex
Cele trei profiluri de depresivi. Și tinerii cad în tristețe
Dacă la femei, cea mai mare incidența a depresiei este în intervalul de vârstă 35-40 de ani, în cazul bărbaților, apogeul este atins după 50 de ani. Specialiștii vorbesc de trei mari categorii de bărbați depresivi.
1. Prima este cea a bărbaților care au avut o poziție socială foarte bună, pe care au pierdut-o din diverse motive sau odată cu înaintarea în vârstă, și nu se mai regăsesc în societate și în cercul de prieteni.
2. A doua categorie este cea a bărbaților mai puțin instruiți, din clasa de mijloc sau chiar mai jos, care rămân șomeri și ajung să fie întreținuți de soții. „În aceste medii încă persistă ideea că bărbatul trebuie să fie finanțatorul familiei, iar această decădere, de la capul familiei la întreținut, este percepută ca pe o dramă individuală”, subliniază psihologul Keren Rosner.
Lipsa unui rost în viață
3. O a treia categorie, care câștigă din ce în ce mai multe victime, este cea a bărbaților tineri, între 20 și 30 de ani, care nu reușesc să-și găsească un loc de muncă sau, în orice caz, nu ceva pe măsura așteptărilor lor. „Am avut un caz de acest gen, un bărbat de 32 de ani, care nu avea ambiții exagerate, ci voia doar un job decent, și care nu s-a putut adapta situației iar, în final, s-a sinucis”, povestește specialistul.
Jocurile de noroc,risc de sinucidere subită
Deși trăiesc problemele de cuplu la o intensitate mai mică decât femeile, și eșecurile sentimentale repetate sau divorțurile care îi rup de copii îi pot marca serios. „Bărbații sunt afectați într-o mai mică măsură de problemele de cuplu, de separarea de parteneră, și mai mult de despărțirea de copii. Nu divorțul în sine este problema, pentru că relația cu soția era oricum deteriorată și ei își doreau o separare, însă faptul că nu-și pot păstra autoritatea de tată îi afectează profund. Am multe cazuri de acest gen”, spune psihologul Keren Rosner. Dependența de jocurile de noroc poate provoca un episod depresiv acut de o intensitate atât de mare încât poate conduce la o sinucidere rapidă. De cele mai multe ori, dependenții vin la psiholog împinși de la spate de disperarea familiei.
