Din cuprinsul articolului
Boala neurologică pentru care țigările şi cafeaua sunt factori de protecţie. Medicii observă o creștere a cazurilor de boală Parkinson la persoanele mai tinere de 50 de ani, cu aproximativ 10% din diagnozele stabilite la această categorie de vârstă.
Dr. Bianca Niţu, neurolog și vicepreședinte al Asociației „Mai puternici decât boala Parkinson”, subliniază necesitatea ca pacienții să solicite asistență medicală în fazele timpurii ale bolii pentru a beneficia de tratamentul corespunzător, ce poate încetini progresia acesteia.
„Observăm o tendință îngrijorătoare de creștere a numărului de pacienți sub 50 de ani. Aproximativ unul din zece pacienți diagnosticați cu Parkinson are mai puțin de 50 de ani, iar cel mai tânăr pacient de-al meu are 34 de ani. Prezența bolii la o astfel de vârstă fragedă indică adesea o predispoziție genetică, sugerând astfel existența unui Parkinson de natură genetică.
Pe de altă parte, debutul bolii după vârsta de 65 de ani poate fi influențat de factori externi, cum ar fi poluarea sau expunerea la solvenți și pesticide”, a menționat dr. Niţu într-un interviu acordat Medika TV.
Boala Parkinson poate fi diagnosticată cu 4 înainte de apariția simptomelor motorii
Răspunzând la întrebări despre posibilitatea anticipării bolii, dr. Niţu a explicat că există simptome care pot prevesti boala cu ani de zile înainte de manifestarea semnelor motorii, moment în care poate fi stabilit diagnosticul.
„Pentru a diagnostica boala Parkinson, este esențial ca pacientul să prezinte încetinirea mișcărilor, însoțită de una sau mai multe dintre simptomele motorii precum rigiditatea, instabilitatea posturală sau blocarea mișcărilor. Există și semne non-motorii, cum ar fi problemele de somn, depresia sau constipația, ce pot precede diagnosticul cu peste două decenii.
Cu toate acestea, constipația este un simptom comun și nu indică neapărat Parkinson. Alte simptome includ probleme urologice sau disfuncții sexuale, care sunt adesea raportate mai târziu. Diagnosticul se bazează pe evaluarea clinică a semnelor motorii, unde observăm reducerea amplitudinii mișcărilor pacientului”, a detaliat Niţu.
Boala neurologică pentru care țigările şi cafeaua sunt factori de protecţie
Dr. Niţu subliniază importanța consultului medical timpuriu pentru persoanele care prezintă simptome ale bolii Parkinson.
„Este crucial pentru pacienți să caute asistență medicală în fazele timpurii ale bolii. Un regim terapeutic adecvat poate încetini semnificativ progresia bolii, permițând o calitate a vieții superioară”, a adăugat Niţu.
Dr. Bianca Niţu menționează, de asemenea, că anumite obiceiuri, precum fumatul și consumul de cafea, ar putea avea efecte protectoare împotriva bolii Parkinson, deși sunt recunoscute pentru efectele lor nocive asupra altor afecțiuni.
„Deși fumatul și cafeaua pot juca un rol de protecție în Parkinson, ele sunt nocive pentru alte boli. Motivul exact rămâne neclar”, a explicat Bianca Niţu.
Conform informațiilor difuzate pe Medika TV, în România există aproximativ 72.000 de persoane diagnosticate cu boala Parkinson, cu aproape 8.000 de cazuri în București. La nivel mondial, numărul pacienților atinge 6 milioane, cu peste 1 milion de cazuri doar în Europa, făcând din Parkinson a doua boală neurodegenerativă ca prevalență după Alzheimer.
