Din cuprinsul articolului
Aproximativ 70% dintre persoanele din țările occidentale vor dezvolta această boală până la vârsta de 80 de ani, dar medicii sunt alarmaţi de cazurile tot mai frecvente apărute la tineri.
Specialiştii pun incidenţa tot mai mare a bolii pe natura săracă în fibre și extrem de procesată a multor diete moderne. De altfel, sănătatea intestinală joacă un rol imens în bunăstarea generală, iar una dintre cele mai frecvente afecțiuni care afectează intestinul gros este boala diverticulară.
Simptomul invizibil: „pungi” pe pereţii colonului
Diverticuloza este o afecțiune cu umflături sau pungi mici (numite diverticuli) care se formează în peretele colonului, adesea din cauza slăbirii stratului muscular. Aceste pungi sunt de obicei inofensive, dar în unele cazuri se pot inflama sau infecta – o afecțiune cunoscută sub denumirea ușor diferită de diverticulită.
Deocamdată nu sunt pe deplin înţelese motivele pentru care unii oameni dezvoltă această maladie, dar au fost identificați mai mulți factori care contribuie la apariția ei, inclusiv structura și mișcarea colonului, dieta, aportul de fibre, obezitatea, activitatea fizică și genetica.
Semnale de alarmă transmise de corp
Majoritatea persoanelor cu diverticulită nu prezintă simptome. Cu toate acestea, unii pot raporta durere sau disconfort în partea stângă inferioară a abdomenului – adesea agravat după masă – precum și balonare, diaree sau constipație. Aceste simptome pot imita alte tulburări digestive, cum ar fi sindromul de intestin iritabil (SII), ceea ce face ca diagnosticul să fie mai complex.
Medicii spun că, pe cât de frecventă este, boala diverticulară este adesea înțeleasă greșit. Mulți oameni nu au niciun simptom, în timp ce alții se confruntă cu disconfort digestiv persistent.
Cât trebuie apelat la asistenţa medicală de urgenţă
Diverticulita (când diverticulii din colon se inflamează sau se infectează) este de obicei marcată de simptome mai severe, inclusiv dureri abdominale constante, temperatură ridicată, greață și, în unele cazuri, modificări ale tranzitului intestinal. Aceste simptome necesită asistență medicală urgentă, deoarece diverticulita netratată poate duce la complicații
Din fericire, micile schimbări în dietă și stilul de viață pot face o mare diferență, iar sfaturile învechite sunt rapid înlocuite de recomandări bazate pe dovezi. Din punct de vedere istoric, persoanelor cu boală diverticulară li s-a spus să evite alimente precum nucile, semințele și floricelele de porumb de teama că acestea ar putea rămâne blocate în diverticuli și ar putea provoca inflamații. Cu toate acestea, această idee a fost acum infirmată.
Recomandările medicilor
Ceea ce ajută este o dietă bogată în fibre. Acestea înmoaie scaunul și îl fac mai ușor de eliminat, ceea ce ajută la reducerea presiunii din colon și la prevenirea constipației – unul dintre factorii de risc cunoscuți pentru diverticulită. Când scaunul este mic și tare, acesta se poate bloca în diverticuli, crescând riscul de inflamație sau infecție.
Pe lângă consumul mai multor fibre, o bună hidratare și activitatea fizică contribuie, de asemenea, la o digestie sănătoasă. Apa ajută fibrele să își facă treaba, în timp ce mișcarea regulată poate încuraja funcția intestinală normală și poate reduce riscul de complicații.
Dacă nu reușiți să atingeți obiectivele de fibre doar prin alimente, medicul sau dieteticianul dumneavoastră vă poate recomanda suplimente de fibre sau laxative ușoare.
Potrivit sciencealert.com, recomandările oficiale din Regatul Unit recomandă adulților să consume cel puțin 30 g de fibre pe zi. Câteva modalități simple de a face acest lucru includ începerea zilei cu cereale bogate în fibre pentru micul dejun și adăugarea de fructe proaspete sau uscate.
Trecerea la pâine integrală sau din cereale făinoase, alegerea pastelor integrale sau a orezului brun și includerea mai multor linte, năut, fasole și legume în mese pot fi de ajutor.
De exemplu, morcovul ras, lintea roșie sau fasolea roșie pot fi adăugate cu ușurință în mâncăruri pe bază de carne tocată, în timp ce legumele crude, cum ar fi ardeii sau morcovii, se potrivesc bine cu sosuri precum humus sau guacamole.
Când îți crești aportul de fibre, cel mai bine este să o faci treptat. O creștere bruscă a aportului de fibre poate provoca balonare sau gaze, așa că acordă-i sistemului tău digestiv timp să se adapteze.
Prin efectuarea unor schimbări mici și sustenabile în dieta și stilul de viață – cum ar fi consumul mai multor fibre, menținerea hidratării și mișcarea – puteți reduce riscul de disconfort și complicații.
