Din cuprinsul articolului
Boboteaza 2026. Boboteaza, sau Nașterea Domnului, cunoscută și sub numele de Epifania, este una dintre cele mai vechi și mai importante sărbători ale calendarului liturgic creștin și este celebrată în fiecare an pe data de 6 ianuarie.
Boboteaza, una dintre cele 12 sărbători mari ale Bisericii Ortodoxe, este încărcată de semnificații și simboluri, dar și de tradiții și obiceiuri autentice, transmise din generație în generație. Află din articolul următor ce este Boboteaza, ce tradiții aduce cu sine această sărbătoare și cum este marcat ajunul Bobotezei de tradiții și obiceiuri în toate regiunile României!
Dumnezeu îndeplinește dorințele
Se spune că în noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele. Fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, spun bătrânii. Tot pentru a afla cine este ursitul, tânăra care vrea să-și cunoască destinul pregătește o turtă din făină sărată și din apă. Tânărul care îi aduce în vis o cană cu apă este ursitul ei.
Obiceiuri de ajunul Bobotezei: pregătiri tradiționale
Ajunul Bobotezei este marcat de o serie de tradiții și obiceiuri, ce încep cu pregătirea casei. Cu o zi înainte de ajunul Bobotezei, familiile se ocupă de curățenia locuinței, un ritual menit să aducă un plus de sacralitate sărbătorii ce urmează. Pregătirea casei nu se oprește însă la curățenie, ci include și pregătirea unor vase cu apă, ce urmează a fi sfințite în ziua Bobotezei, potrivit EVZ.
Tradițiile culinare sunt, de asemenea, o parte esențială a acestei zile. În funcție de regiune, familiile pregătesc feluri de mâncare tradiționale, unele dintre ele cu o semnificație religioasă profundă. În Moldova și Muntenia, se pregătește colivă și cozonac cu nucă, în timp ce în Transilvania și Banat, sarmalele și alte preparate specifice sunt nelipsite de pe mesele de Bobotează.
Ajunul Bobotezei este marcat și de ritualuri de purificare și binecuvântare. Acestea includ ritualuri ce presupun rugăciuni. Ajunul, adică ziua de 5 ianuarie, este o zi de post negru la creștini, ca ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea Paștelui. Tot în ajunul Bobotezei, tradițiile creștine presupun venirea preotului la casele credincioșilor pentru a le aduce binecuvântarea Sfintei Treimi prin stropirea cu apă sfințită.
Boboteaza: tradiții și obiceiuri autentice
Boboteaza este o sărbătoare cu o încărcătură simbolică puternică, ce își are rădăcinile în tradiții străvechi. Iată cu ce tradiții și obiceiuri este asociată sărbătoarea Bobotezei la români!
Sfințirea apei de Bobotează
Sfințirea apei este un alt moment central al sărbătorii. Preotul rostește rugăciuni speciale și apoi stropește cu apă sfințită credincioșii și casele acestora. Se crede că apa sfințită are puteri de vindecare și de protecție împotriva răului. În multe comunități, preotul vizitează toate casele din parohie pentru a le binecuvânta cu apa sfințită.
Credincioșii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, dat fiind că a fost sfințită printr-o chemare a Duhului Sfânt, sfințirea având loc în ziua în care Mântuitorul a fost botezat în apele Iordanului. Apa sfințită la biserică în ziua de Bobotează și luată de credincioși nu se strică niciodată.
Săvârșirea Aghesmei Mari
Agheasma Mare se săvârșește doar în ziua de Bobotează, spre deosebire de agheasma mică, ce este obținută prin sfințirea apei în Biserică în prima zi a fiecărei luni, dar și în case, în timpul sfeștaniei. Dacă te întrebi câte zile se bea Agheasma Mare după Bobotează, tradiția spune că aceasta se poate bea timp de opt zile, între 6 și 14 ianuarie.
Scufundarea Crucii de Bobotează
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Bobotează este scufundarea Crucii. Acest ritual comemorează botezul lui Iisus în râul Iordan și constă în aruncarea unei cruci în apă de către preot. Credincioșii, de regulă bărbați tineri, se întrec să o recupereze, în speranța că vor avea parte de sănătate și noroc în anul ce urmează.
Masa tradițională de Bobotează
Potrivit tradiției, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregătește o masă asemănătoare cu cea din ajunul Crăciunului. Pe masa de sărbătoare se așează 12 feluri de mâncare: bob fiert, colivă, fiertură de prune, sarmale, borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu varză acră sau plăcinte cu mac. Aceste preparate reprezintă ce se pune pe masă când vine preotul cu Boboteaza și nimeni nu se atinge de aceste bucate până la sosirea preotului. După sfințirea alimentelor, o parte din acestea se vor da animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile și protejate de boli.
