Din cuprinsul articolului
Boboteaza, prăznuită anual pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinismului ortodox. În România, această zi îmbină semnificația religioasă profundă cu un bogat patrimoniu de tradiții populare, ritualuri de purificare și credințe transmise din generație în generație.
În 2026, Boboteaza și ziua următoare, 7 ianuarie, când este sărbătorit Sfântul Ioan Botezătorul, sunt zile libere legale, potrivit legislației adoptate în 2023.
Boboteaza, sărbătoarea Botezului Domnului
Boboteaza mai este cunoscută și sub numele de Botezul Domnului, Teofania, Epifania sau Dumnezeiasca Arătare. Ea marchează botezul lui Iisus Hristos în apele râului Iordan și este una dintre cele mai vechi sărbători ale creștinătății, fiind atestată încă din secolul al III-lea.
Potrivit tradiției creștine, această zi simbolizează revelarea Sfintei Treimi. Fiul este botezat, Duhul Sfânt se coboară în chip de porumbel, iar glasul Tatălui se aude din cer. Mult timp, în Răsărit, Boboteaza a fost celebrată în aceeași zi cu Nașterea Domnului.
Preoții merg din casă în casă cu Iordanul, stropind gospodăriile cu apă sfințită. În unele regiuni, sunt însoțiți de copii îmbrăcați în cămăși albe, care sună din clopoței și strigă „Kira Leisa”, forma populară a expresiei „Kyrie Eleison”, Doamne, miluiește.
Agheasma mare și credința în puterea apei
Apa sfințită sau agheasma este elementul central al Bobotezei. Potrivit credinței populare, agheasma mare nu se strică niciodată și are puteri de vindecare, protecție și purificare.
„În ziua de Bobotează nu se spală rufe, pentru că toate apele sunt sfințite și nu trebuie întinate”, spun tradițiile populare. De asemenea, se crede că nu este bine să te speli pe cap, deoarece „se murdărește apa sfințită”, iar cei care încalcă acest obicei ar putea avea dureri de cap tot anul.
Agheasma luată de la preot este păstrată în sticle și folosită de-a lungul anului, la boală, necaz sau în zile de sărbătoare. Preoții explică faptul că apa sfințită capătă proprietăți speciale prin rugăciune, iar oamenii de știință arată că argintul crucii și busuiocul folosit la slujbă au proprietăți antimicrobiene, care ajută la conservarea apei.
După Sfânta Liturghie, preotul și credincioșii pornesc în procesiune spre un râu, lac sau izvor pentru Sfințirea cea mare a apelor. Preotul aruncă o cruce de lemn în apă, iar tineri curajoși sar să o recupereze.
Cel care aduce crucea la mal este considerat norocos și sănătos tot anul. În trecut, dacă gerul era puternic, se pregătea o cruce de gheață, care marca locul slujbei.
Relatări despre acest obicei apar încă din secolul al XVII-lea, în jurnalele călătorilor străini care au vizitat Țările Române.
Superstiții și credințe populare de Bobotează
Boboteaza este asociată cu numeroase credințe populare. Se spune că în această zi spiritele rele părăsesc apele, iar pentru a le alunga se făcea zgomot, se aprindeau focuri sau se trăgeau focuri de armă peste apă.
În popor se mai spune că:
- nu este bine să lași haine la uscat, pentru că diavolii s-ar putea ascunde sub ele,
- timp de opt zile după Bobotează nu se spală rufe în apele curgătoare,
- fetele care alunecă pe gheață de Bobotează se vor mărita în acel an.
Agheasma este folosită simbolic pentru a curăța gospodăria de boli, spirite rele și influențe negative și pentru a aduce belșug și protecție.
Noaptea de Bobotează este considerată una cu puteri speciale. Tinerele fete își pun busuioc sfințit sub pernă sau își leagă pe degetul inelar un fir roșu de mătase, cu speranța că își vor visa ursitul.
În unele zone, se spune că fetele trebuie să mănânce o turtă sărată și să postească pentru a-și vedea alesul în vis, cel care le va aduce apă fiind considerat ursitul.
Sfântul Ioan și „Udatul Ionilor”
Sărbătoarea continuă pe 7 ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul. În Transilvania și Bucovina se păstrează obiceiul „Udatul Ionilor”. Cei care poartă numele Ion sau Ioana sunt stropiți cu apă sau duși simbolic la râu, ca semn de purificare și noroc.
În Bucovina, la porțile sărbătoriților se pun brazi împodobiți, iar petrecerea este însoțită de lăutari și alaiuri.
Cum va fi vremea de Bobotează 2026
Vremea de Bobotează a cunoscut schimbări semnificative în ultimii ani. Dacă în trecut era asociată cu geruri puternice, acest tipar apare tot mai rar.
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, Boboteaza 2026 va aduce temperaturi peste mediile multianuale. Maximele vor fi cuprinse între 5 și 14 grade Celsius, iar minimele între -5 grade în estul Transilvaniei și 8-9 grade în Dealurile de Vest. În București sunt prognozate maxime de 7-9 grade și minime apropiate de zero, cu posibile condiții de ceață.
Meteorologii atrag atenția că aceste variații se înscriu într-un trend climatic mai larg, caracterizat prin ierni mai blânde și contraste termice accentuate.
Dincolo de ritualuri și superstiții, Boboteaza rămâne o sărbătoare a purificării, a începutului și a speranței. An de an, mii de oameni se adună pentru a lua agheasmă, pentru a participa la slujbe și pentru a păstra vii tradiții care definesc identitatea culturală și spirituală a comunităților din România.
