Din cuprinsul articolului
-
Decesele legate de infarct au scăzut cu aproape 90% între 1970 și 2022, arată un studiu publicat de American Heart Association (AHA).
-
Ponderea bolilor cardiovasculare în totalul deceselor a coborât de la 41% (1970) la 24% (2022).
-
Vești îngrijorătoare: decesele prin insuficiență cardiacă au crescut cu 146%, prin aritmii cu 106%, iar prin boli cardiace hipertensive cu 450%.
-
Cardiologii avertizează: nu e linia de sosire. Supraviețuirea infarctului a crescut, dar „boala cronică de fond” – hipertensiune, obezitate, diabet – explodează.
-
Planul minim de acțiune: dietă preponderent vegetală, ≥150 minute de mișcare/săptămână, renunțare la fumat (inclusiv vaping), control regulat al tensiunii, colesterolului și glicemiei.
Ce a scos la iveală studiul AHA
Un studiu pe aproape jumătate de secol publicat de American Heart Association arată un succes de necontestat: decesele asociate infarctului miocardic au scăzut cu aproape 90%. În 1970, bolile de inimă reprezentau 41% din totalul deceselor; în 2022, cota a coborât la 24%.
Explicațiile experților (Elizabeth Klodas, M.D.; Sam Setareh, M.D.; Jason Hoff, M.D.) converg:
-
Intervenția precoce – oamenii recunosc mai rapid simptomele unui infarct și ajung mai repede la spital.
-
Tehnologii și tratamente moderne – de la stenturi la statine și terapii antiplachetare.
-
Renunțarea la fumat și campaniile de educație.
-
Acces mai bun la îngrijiri în faza acută.
„Salvăm oameni care altădată ar fi murit. E un progres real”, subliniază dr. Elizabeth Klodas.
Dar de ce cresc insuficiența cardiacă, aritmiile și bolile hipertensive?
Cardiologii atrag atenția că „am mutat problema în viitor”:
-
Pacienții supraviețuiesc infarctului, dar nu adoptă suficient schimbările de stil de viață care să prevină evoluția spre insuficiență cardiacă sau aritmii.
-
Obezitatea, diabetul și hipertensiunea sunt mai prevalente ca oricând.
-
Îmbătrânirea populației aduce natural mai multe cazuri de insuficiență cardiacă și tulburări de ritm.
-
Diagnosticul și raportarea s-au îmbunătățit, ceea ce face ca numărul de cazuri înregistrate să fie mai mare.
„95% dintre americani nu consumă suficiente fibre, 90% depășesc aportul de sodiu recomandat, iar majoritatea adulților mănâncă sub o porție de fructe sau legume pe zi”, spune dr. Klodas. „Cum ne așteptăm ca motoarele inimilor noastre să funcționeze corect dacă le alimentăm constant cu combustibil greșit?”
De la „criza acută” la „inflamația cronică”
Acum 50 de ani, cea mai mare amenințare era evenimentul ischemic acut – infarctul „din senin”.
Astăzi, povara se deplasează către boli cronice „mocnite”:
-
Insuficiență cardiacă – urmarea anilor de tensiune necontrolată, infarcte vechi, diabet, obezitate.
-
Aritmii – inclusiv fibrilația atrială, mult mai prevalentă la vârstnici.
-
Bolile cardiace hipertensive – explozie de 450% a deceselor, un semn clar că hipertensiunea e subdiagnosticată, prost tratată sau netratată.
„Acest studiu arată că boala cardiovasculară este un țintă mobilă. Nu mai e vorba doar de a supraviețui unui infarct, ci de a preveni condițiile cronice care urmează”, punctează dr. Sam Setareh.
Ce poți face azi pentru inima ta (și să nu te bazezi doar pe pastile)
Recomandările specialiștilor, aliniate cu AHA:
1) Dietă pe bază de plante
-
Legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe.
-
Limitează grăsimile saturate din carne roșie grasă, brânzeturi maturate, produse ultraprocesate.
-
Evită grăsimile trans și excesul de sodiu.
-
Țintește fibre ≥25–30 g/zi (fibrele reduc LDL, stabilizează glicemia, cresc sațietatea).
2) Mișcare: minimum 150 de minute/săptămână
-
Efort moderat (mers alert, bicicletă) sau 75 de minute intens (alergare).
-
2 sesiuni de forță/săptămână pentru masa musculară și metabolism.
3) Nu fuma. Nici vaping.
-
Fumatul (și vaping-ul) crește riscul cardiovascular, inclusiv pentru aritmii și coagulare.
4) Alcool cu limite stricte (ideal, minimum)
-
Excesul crește tensiunea, trigliceridele și riscul de aritmii (ex. fibrilație atrială).
5) Fă-ți analize periodic
-
Tensiune arterială, colesterol, trigliceride, glicemie/HbA1c – se pot altera fără simptome.
-
Discută cu medicul despre ținte personalizate (LDL, tensiune, control glicemic).
6) Aderența la tratament
-
Statinele, antihipertensivele, antidiabeticele funcționează doar dacă sunt luate corect și constant.
-
Ajustează dozele sub monitorizarea medicului.
„După ce tratez un pacient pentru infarct, le spun mereu: asta nu e linia de sosire. E începutul unei noi vieți, cu atenție constantă la factori de risc, medicație, schimbări de stil de viață și controale regulate”, reamintește dr. Jason Hoff.
Ce urmează în următorii 50 de ani?
Cardiologii se așteaptă ca:
-
Insuficiența cardiacă să rămână în creștere, odată cu îmbătrânirea populației.
-
Aritmiile să fie tot mai frecvent diagnosticate, inclusiv datorită wearables și monitorizării continue.
-
Tensiunea arterială – „ucigașul tăcut” – să fie principalul factor de risc de gestionat „la scară de populație”.
-
Nutriția personalizată, medicina de precizie, telemedicina și device-urile implantabile să devină coloana vertebrală a prevenției secundare.
Întrebările pe care ar trebui să le pui
Dacă decesele prin infarct scad, înseamnă că suntem „în siguranță”?
Nu. Insuficiența cardiacă, aritmiile și bolile hipertensive cresc. Inima trebuie protejată pe termen lung, nu doar în faza acută.
De ce cresc bolile cardiace „cronice”?
Îmbătrânirea populației, obezitatea, diabetul, hipertensiunea și dietele sărace în fibre, bogate în sodiu mențin o inflamație de grad mic și determină remodelarea inimii în timp.
Cât de mult contează dieta, realist?
Foarte mult. Prevenția (dietă, mișcare, renunțare la fumat) rămâne cea mai ieftină și mai eficientă strategie la nivel populațional.
Există un „minim eficient” de exercițiu fizic?
Da: ≥150 de minute/săptămână activitate moderată sau ≥75 minute intens, plus 2 zile/săptămână de antrenament de forță.
După un infarct, dacă am un stent și iau statine, sunt „acoperit”?
Nu complet. Este punctul de start pentru o viață cu monitorizare, dietă strictă, mișcare, somn, managementul stresului și medicație luată corect.
