Din cuprinsul articolului
Un diagnostic oncologic schimbă rapid tot ce înseamnă muncă, venit, acces la tratament, drumuri la spital. Mulți pacienți întreabă același lucru: „Cancerul înseamnă automat handicap?”. Răspunsul corect este acesta: în România, cancerul poate duce la încadrare în grad de handicap, dar decizia depinde de impactul real al bolii și al tratamentului asupra funcționării zilnice, nu doar de diagnostic.
În paralel, pacienții oncologici au drepturi clare în sistemul medical și la locul de muncă, inclusiv concediu medical extins, tratamente decontate prin Programul Național de Oncologie și, în anumite condiții, concediu plătit pentru aparținătorul care îi însoțește la intervenții și tratamente.
Când se consideră cancerul handicap
În practică, comisia evaluează limitările produse de boală și de terapii: oboseală severă, scădere majoră a capacității de efort, complicații postoperatorii, limitări de mobilitate, efecte neurologice, afectare hematologică, durere persistentă, dependență de tratament, risc de recădere, imposibilitatea de a munci în condiții normale.
Încadrarea se face pe tipuri și grade de handicap, pe baza criteriilor medico-psihosociale. Criteriile detaliază nivele de severitate, de la handicap ușor la grav, pe domenii de afectare, inclusiv pentru boli oncologice și hematologice.
Ce grade de handicap există și cum se aplică în oncologie
România folosește patru grade: ușor, mediu, accentuat, grav. Încadrarea se decide în funcție de severitate și autonomie, adică ce poți face singur și ce nu mai poți face fără sprijin. În oncologie, gradul poate varia mult între pacienți, chiar cu același tip de cancer, pentru că evoluția și efectele tratamentului diferă.
Contează și în ce „tip” de handicap se încadrează afectarea, pentru că evaluarea se raportează la sistemul afectat. În raportările și documentele oficiale apar tipuri precum: fizic, somatic, psihic, HIV/SIDA, boli rare, asociat, plus cele senzoriale și mintale.
Un exemplu simplu: o leucemie cu tratamente repetate și complicații poate duce la limitări majore hematologice, un cancer pulmonar avansat poate duce la limitări respiratorii, un cancer cu metastaze osoase poate produce limitări locomotorii importante. Comisia cuantifică aceste limitări, nu „numele” bolii.
Cum obții certificatul de handicap dacă ai cancer
Procedura trece prin DGASPC, la nivelul județului sau al sectorului de domiciliu. Evaluarea se finalizează printr-un raport de evaluare complexă, cu recomandarea de încadrare și cu propunerea de plan individual de reabilitare și integrare socială.
Pașii tipici arată așa: depui dosarul la DGASPC, serviciul de evaluare complexă pentru adulți, apoi intri la evaluare medicală și socială, după care comisia emite certificatul. Unele DGASPC pot face evaluarea și la domiciliu, când pacientul este nedeplasabil, dacă actele medicale susțin această situație.
Ce face diferența în dosar: scrisoare medicală clară, stadializare, tratamente efectuate și planificate, efecte adverse, limitări funcționale concrete, recomandări privind capacitatea de muncă și autonomia.
Ce drepturi concrete aduce certificatul de handicap
Certificatul nu înseamnă doar „un act”. El deschide, în funcție de grad, acces la prestații și facilități sociale, servicii și măsuri de protecție. Conținutul exact diferă după grad, tip și nevoi.
În termeni practici, pacienții folosesc certificatul pentru:
- sprijin financiar prin prestații sociale acordate prin DGASPC, în funcție de grad,
- acces la servicii și măsuri de sprijin, inclusiv plan individual de reabilitare și integrare,
- facilități care țin de mobilitate și viață de zi cu zi, acolo unde se aplică.
Baza legală generală pentru drepturile persoanelor cu handicap este Legea nr. 448/2006, iar detaliile se aplică prin DGASPC și comisiile de evaluare.
Concediul medical pentru cancer poate ajunge la 18 luni
Pentru mulți pacienți, primul drept care contează imediat este concediul medical, fiindcă tratamentul lovește direct capacitatea de muncă.
În cazul neoplaziilor, legislația permite concediu și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă pe o perioadă de până la 18 luni, în interval de doi ani, fără condiția unui stagiu minim de asigurare pentru această situație.
Asta înseamnă timp legal pentru intervenții, cure, recuperare și complicații, fără improvizații de tip „îmi iau concediu de odihnă ca să nu pierd bani”.
Concediu plătit pentru aparținător: 45 de zile pe an pentru un pacient
Dincolo de pacient, legislația a introdus un instrument important pentru familie: concediul medical pentru îngrijirea pacientului oncologic adult, atunci când aparținătorul îl însoțește la intervenții chirurgicale și tratamente.
Medicul specialist poate acorda acest concediu pe o durată de cel mult 45 de zile calendaristice într-un an, pentru un pacient, iar indemnizația se calculează ca procent din media veniturilor, în condițiile legii.
Este un drept util în realitate, pentru că tratamentul înseamnă drumuri, internări de zi, proceduri, episoade de slăbiciune, reacții adverse, perioade în care pacientul nu se poate gestiona singur.
Tratamentele oncologice decontate prin CNAS: ce acoperă Programul Național de Oncologie
Programul Național de Oncologie acoperă tratament medicamentos pentru adulți și copii, cu medicamente specifice precum citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creștere și inhibitori de osteoclaste, în spital și în ambulatoriu. Programul include și terapii avansate CAR-T, în indicații și grupe de vârstă bine definite.
Documentele de program descriu și criterii de includere, excludere și reincludere, de tipul reinstituirii tratamentului la recidivă sau progresie, în funcție de statusul bolii și de protocoalele aplicabile.
Cancerul poate fi încadrat ca handicap în România, dar comisia decide pe baza limitărilor reale și a criteriilor medico-psihosociale, nu doar pe diagnostic. Drepturile cu impact imediat sunt cele legate de tratament decontat, concediu medical extins și concediul pentru îngrijitor, când pacientul are nevoie de însoțire.
