Din cuprinsul articolului
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni seara, la TVR, că România trebuie să crească vârsta de pensionare „la toate categoriile”, pentru a evita colapsul sistemului de pensii în următorii 5–10 ani.
Marți dimineața, Guvernul a venit cu o precizare oficială: nu se discută majorarea vârstei standard, ci doar eliminarea excepțiilor pentru categoriile speciale.
Bolojan vrea să crească vârsta de pensionare
Luni seara, la televiziunea publică, premierul a vorbit deschis despre presiunea uriașă asupra sistemului de pensii.
„Din punctul meu de vedere, suntem în situaţia în care avem nevoie de mai mulţi oameni în piaţa muncii. Şi pentru asta, că ne place sau nu, trebuie să creştem vârsta de pensionare”, a declarat Bolojan.
Șeful Executivului a insistat că problema nu se limitează la pensiile speciale:
„Dacă nu va creşte vârsta de pensionare, în general, la toate categoriile, inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate peste cinci sau zece ani.”
Premierul a invocat și dezechilibrele demografice:
„Generaţiile noastre, de 400.000–500.000 de oameni, ies la pensie peste zece ani, iar în spate vin generaţii de 200.000. Dacă nu luăm măsuri, sistemul nu va rezista. Nu putem amaneta viitorul generaţiilor care vin după noi.”
Reacția Guvernului: „Nu se discută creșterea vârstei standard”
La câteva ore după apariția declarațiilor, Guvernul a transmis un mesaj de clarificare.
„Guvernul nu are în vedere și nu discută în acest moment posibilitatea creșterii vârstei standard de pensionare”, a spus purtătoarea de cuvânt Ioana Dogioiu.
Aceasta a subliniat că premierul s-a referit „exclusiv la categoriile cu statut special și la eliminarea excepțiilor de la vârsta standard”, nu la toți pensionarii.
Vârsta de pensionare în România: legal vs. real
-
Vârsta standard de pensionare este 65 de ani pentru bărbați și 62,4 ani pentru femei.
-
În realitate, românii se pensionează mult mai devreme: 59,5 ani în medie (2024), conform INS.
-
România are 770.000 de pensionari sub 65 de ani, mai mulți decât populația întregului județ Iași.
Totodată, durata vieții profesionale în România este printre cele mai scurte din UE: 32 de ani, comparativ cu peste 40 în țările nordice.
Cum fac alte țări: tendință clară de creștere
Pe fondul îmbătrânirii populației, statele europene majorează treptat vârsta de pensionare:
-
Franța: de la 62 la 64 de ani, reformă contestată prin proteste masive.
-
Germania: până în 2031, pragul urcă la 67 de ani.
-
Danemarca: va ajunge la 70 de ani până în 2040, cu indexare după speranța de viață.
-
Italia: 69 de ani și 6 luni în 2051.
-
Spania: 67 de ani până în 2027.
-
Finlanda: din 2030, pragul de pensionare va fi direct corelat cu speranța de viață.
OCDE estimează că, până în 2060, vârsta medie de pensionare în UE va urca la 67 de ani sau chiar mai mult.
Declarațiile premierului și clarificările ulterioare arată cât de sensibilă este tema pensiilor. Pe de o parte, cifrele confirmă un sistem aflat sub presiune. Pe de altă parte, creșterea vârstei standard de pensionare rămâne un subiect politic exploziv, așa cum au arătat protestele din Franța.
Întrebări și răspunsuri (Q&A)
🔹 Ce a spus premierul Bolojan despre pensii?
Că România trebuie să crească vârsta de pensionare „la toate categoriile” pentru a evita colapsul în 5–10 ani.
🔹 Ce a precizat Guvernul a doua zi?
Că nu se discută creșterea vârstei standard, ci doar eliminarea excepțiilor pentru categoriile speciale.
🔹 Care este vârsta reală de pensionare în România?
59,5 ani, deși legea prevede 65 pentru bărbați și 62,4 pentru femei.
🔹 Cum stă România față de alte țări?
Pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale (32 de ani). Țările nordice depășesc 40 de ani.
🔹 Care este tendința europeană?
Creșterea graduală a vârstei de pensionare, în unele cazuri corelată cu speranța de viață.
