Mortalitatea prin BPOC o va depăși pe cea din cauza bolilor cardiovasculare! Prof. Dr. Florin Mihălțan: Cum își poate ameliora viața pacientul cu BPOC

Mortalitatea prin BPOC o va depăși pe cea din cauza bolilor cardiovasculare! Prof. Dr. Florin Mihălțan: Cum își poate ameliora viața pacientul cu BPOC
Mortalitatea prin BPOC o va depăși pe cea din cauza bolilor cardiovasculare! Prof. Dr. Florin Mihălțan: Cum își poate ameliora viața pacientul cu BPOC

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o afecțiune care afectează din ce în ce mai mulți oameni. Datele statistice arată ca 210 milioane de persoane sunt afectate de BPOC la nivel mondial și jumătate au sub 65 de ani. În lipsa unui tratament adecvat, BPOC determină reducerea prematură și severă a capacității respiratorii, ceea ce duce la invaliditate și moarte prematură.

Specialiștii estimează că în următorii 20 de ani mortalitatea prin BPOC va crește atât de mult încât o va depăși pe cea prin boli cardio-vasculare.

21 noiembrie este Ziua Mondială de luptă împotriva BPOC, o afecțiune care ucide anual trei milioane de oameni. Dat fiind severitatea bolii și necesitatea diagnosticarii precoce, am vorbit cu prof. dr. Florin Mihălțan, medic specialist pneumolog la spitalul “Marius Nasta” despre progresele realizate în sfera tratamentului, dar și despre modul în care pacienții trebuie să se îngrijească acasă.

 Domnule profesor, în ultimii ani s-au înregistrat progrese în tratamentul BPOC-ului?

Da! Există progrese reale în domeniul managementului bolii, al noilor terapii al îngrijirilor pe perioada spitalizării sau la domiciliu a acestor pacienţi. Au apărut astfel conturări mai clare ale clasificărilor afecţiunii legate de calitatea vieţii pacienţilor, de numărul de răceli (exacerbări ) acasă în anul anterior. În acelaşi timp au fost definite mai bine clasele de medicamente. Dintre noutăţi aş menţiona: a apărut o combinaţie de două bronhodilatatoare într-un singur spray, indicaţiile asocierii unui bronhodilatator cu un corticoid inhalator au fost mai bine definite şi ancorate la un marker important precum prezenţa eozinofiliei în sânge. La capitolul îngrijjrilor la domiciliu se subliniază actual în ghiduri mult mai evident rolul intervenţiilor nonfarmacologice precum: reabilitarea, oxigenoterapia, ventilaţia non invazivă.

Cât de importante sunt controalele regulate pe care pacientul trebuie să le facă la medicul specialist pneumolog. De câte ori pe an trebuie să vină la control? 

Pacientul trebuie să ţină permanent contactul cu medicul pneumolog. Este vital ca el după ce are diagnostic şi se instituie tratamentul să nu dispară. După instituirea terapiei controalele ar trebui făcute la 3 luni în primul an de tratament şi apoi în funcţie de evoluţia bolii la 6 luni. Este important ca orice răceală, orice eveniment care se materializează în agravarea respiraţiei să-l aducă pe pacient la medic din timp (unde se face de obicei o radiografie şi o spirometrie) pentru că altfel sunt o multitudine de complicaţii care apar şi care dacă nu sunt prevenite din timp pot fi ameninţătoare pentru viaţa bolnavului.

 În ce constă tratamentul BPOC-ului?

Tratamentul este compartimentat în funcţie de severitatea bolii. În primele două stadii se apelează la bronhodilatatoare sub formă de spray uri care se administrează fie sub forma unor medicaţii de sine stătătoare sau în o combinaţie de două medicamente. Administrarea se face o dată sau de două ori pe zi. În stadiile avansate de boală, medicul este cel care adună date despre pacient şi decide între o combinaţie între două bronhodilatatoare şi o combinaţie bronhodilatatoare –corticoizi inhalatori la care ulterior se adaugă şi alte tipuri de tratament. La toate acestea se pot adăuga intervenţii care nu au nimic de-a face cu medicaţia. Cele mai importante sunt sevrajul fumatului şi reabilitarea , aceasta din urmă dorind să reactiveze musculatura pacientului. Pentru un pacient cu BPOC există o recomandare importantă: cei care rămân activi fizic , bineînţeles în limita posibilităţilor vor avea o calitate a vieţii ameliorată şi o durată de supravieţuire mai mare.

 Ce trebuie să facă pacientul acasă. Cum se poate el îngriji dacă are boala? 

Acasă trebuie să evite expunerea la fumat pasiv, la factori care ţin de poluare casnică ( atenţie sursele de încălzire sau de pregătire a hranei prin ardere de biomasă, lemn, cărbune, kerosen pot  fi dăunătoare. De asemenea, trebuie să nu iasă din casă decât dacă  există  nivele scăzute  de poluanţi externi ( în special la schimbările de vreme sau la temperaturi foarte mari).Trebuie să fie activ, să aibă un anumit efort fizic acceptat şi mai ales să-şi ia medicaţia care  pe de o parte este zilnică , permanentă iar pe de altă parte este la nevoie sub forma  medicaţiei de criză (doar dacă apar crize de sufocare necontrolate). Şi în final să nu uite două elemente importante: vaccinarea antigripală şi cea antipneumococică ca şi lizatele bacteriene sunt obligatorii pentru protecţia de infecţii viitoare care decompensează boala.

În ce constă tratamentul exacerbărilor? Pot fi acestea prevenite? Dacă da, cum?

Da, exacerbările pot fi prevenite prin protejarea de infecţii cu acele vaccinări obligatorii dar şi prin evitarea contactului cu potenţiali contaminanţi de obicei din familie. Scenariul obişnuit mai ales în sezonul rece este dacă are nepoţi aceştia aduc în cursul valurile gripale anuale sau doar mergând la grădiniţă (unde contactul şi schimbul de germeni este important) tot felul de germeni acasă, părinţii sau bunicii cu BPOC plătind tributul achiziţionării infecţiilor. Ştiu că există dezbateri induse greşit asupra rolului vaccinurilor în ţara noastră. Aceste dezbateri au dus la scăderea procentului de vaccinări la acest grup la risc la un nivel îngrijorător cu toate consecinţele negative care nu s-au lăsat aşteptate. Poate că pe viitor totuşi pacienţii vor respecta indicaţiile medicilor mai ales că acestea sunt propuse pe baza unor ghiduri serioase şi nu se bazează pe opinii şi păreri emise de persoane neavizate.

28 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
powered by Binbox