Bullying, un termen din ce în ce mai răspândit. În ultimul timp, tot mai des auzim despre fenomenul de bullying, extrem de des întâlnit în școli. Mai mult, la nivel european, România se situează pe locul al treilea în ceea ce privește bullying-ul. Fenomenul a fost investigat în 42 de țări, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății.
Despre implicațiile acestui fenomen, dar mai ales despre modul în care bullying-ul afectează dezvoltarea adolescenților, a povestit în exclusivitate pentru Doctorul Zilei, psihologul Alex Ștefan.
„Bullying-ul este o formă de agresivitate, de violență, un comportament tiranic inițiat de un elev care are putere (agresorul) asupra altor elevi care sunt mai slabi (victime). Agresiunea poate să fie verbală, fizică, să includă insulte și gesturi urâte, obscene. Victima ajunge să facă atacuri de panică, să refuze să meargă la școală de tema agresorului. Mai mult, unii copii devin anxioși. Inclusiv notele victimei la școală suferă modificări, copilul refuzând emoțional să învețe”, ne-a explicat psihologul Alex Ștefan.
Specialiștii susțin că părinții dar și cadrele didactice trebuie să observe acest fenomen și mai ales să intervină la timp. Fenomenul trebuie stopat, în caz contrar efectele acestuia vor lăsa urmări serioase în plan fizic, dar și în plan psihic.
Cine poate deveni agresor:
Deși se crede că agresorul provine dintr-o familie cu probleme financiare, nu întotdeauna este așa. Specialiștii susțin că agresorul este de fapt un copil dornic de afirmare, care își dorește să-și exercite puterea asupra celor timizi, interiorizați. Întotdeauna agresorul are susținerea grupului din care face parte, el fiind un fel de lider.
“Un astfel de copil agresiv, bătăuș este un copil care trăiește într-o familie unde valorile umane nu prea sunt la mare căutare. Probabil, în familia acestuia sunt conflicte dese, poate chiar agresiune între părinți, jigniri. Acel copil vede în familia sa astfel de comportamente care nu au la bază iubirea”, a mai spus psihologul.
Care este profilul victimelor:
Victima este aleasă din rândul copiilor timizi și ușor de intimidat. Pot să fie alese victime din rândul elevilor care au un nivel financiar ridicat și care de cele mai multe ori au note foarte bune la școală.
De teama, victima poate somatiza
“Implicațiile bullying-ului sunt destul de grave. Uneori, copilul poate somatiza. De exemplu, acasă va spune că se simte rău, îl doare capul, stomacul etc. Mai trebuie spus ca acest fenomen se întâlnește nu doar în școli, ci și la locul de muncă, acolo unde, din pricina unor colegii care, de exemplu, fac glume răutăcioase, sau au manifestări de agresivitate verbală, unii oamenii nu se simt confortabil la locul de muncă”, ne-a mai explicat specialistul.
Ce trebuie să facă părintele:
Alex Ștefan susține că părintele are un rol esențial în sprijinirea copilului. Mai exact, părinții pot opri fenomenele de agresiune prin simpla comunicare deschisă cu propriul copil. Situația ideală este aceea în care copilul știe că familia sa este mereu lângă el și că poate spune acasă tot ceea ce are pe suflet. Dacă copilul este educat și încurajat să povestească ceea ce i se întâmplă bun sau rău în societate, în grupul de prieteni, afară la joaca, părintele poate afla încă de început despre existența unui agresor.
“În situația în care copilul nu povestește acasă evenimentele neplăcute la care este supus, iar părintele nu observă la timp, tot sunt soluții. Mai exact, copilul trebuie să aibă parte de consiliere, de ajutorul unui psiholog care să-l ajute să depășească momentele dificile oferite de bullying”, a mai spus psihologul.
