Din cuprinsul articolului
Un studiu pe scară largă sugerează că ceașca zilnică de cafea cu cofeină sau ceai ar putea ajuta la protejarea creierului pe măsură ce îmbătrâniți.
Boala Alzheimer, cea mai frecventă cauză a demenței, afectează peste 6 milioane de persoane în SUA. Se estimează că numărul va ajunge aproape la 13 milioane până în 2050. Cu opțiuni limitate de tratament disponibile, prevenirea sau încetinirea declinului cognitiv devine esențială. Cercetătorii se concentrează tot mai mult pe obiceiurile zilnice, inclusiv pe ce bem, pentru a proteja creierul.
Beneficiile cafelei
Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume. Ea conține compuși bioactivi, precum cofeina și polifenolii, care pot proteja creierul prin reducerea stresului oxidativ și a inflamației. Unele studii anterioare au analizat legătura dintre cafea, ceai și sănătatea cognitivă, însă rezultatele au fost inconsecvente.
Pentru a clarifica aceste aspecte, cercetătorii de la Universitatea Harvard au realizat un studiu pe scară largă, urmărind peste 131.000 de persoane timp de până la 43 de ani. Evaluările dietetice repetate au captat obiceiurile pe termen lung, iar analiza a inclus cafea cu cofeină, cafea decofeinizată și ceai pentru a identifica ce băuturi și componente pot fi asociate cu sănătatea creierului. Rezultatele au fost publicate recent în JAMA.
Cum s-a desfășurat studiul
Cercetătorii au folosit date din două studii de lungă durată: Studiul de sănătate al asistentelor medicale, început în 1976 și care a inclus femei asistente medicale înregistrate, și Studiul de urmărire a profesioniștilor din domeniul sănătății, început în 1986, care a recrutat bărbați profesioniști în domeniul sănătății. În total, analiza a inclus 131.821 de participanți – 86.606 femei și 45.215 bărbați – fără cancer, Parkinson sau demență la începutul studiului.
Participanții și-au raportat obiceiurile alimentare la fiecare doi până la patru ani, prin chestionare validate, inclusiv consumul de cafea cu cofeină, cafea decofeinizată și ceai. Evaluările repetate au permis captarea obiceiurilor pe termen lung, nu doar a unui moment punctual.
Rezultatul principal urmărit a fost demența, identificată prin înregistrări medicale și deces. Cercetătorii au evaluat și declinul cognitiv subiectiv – modificările raportate de participanți în propria memorie și gândire – și funcția cognitivă obiectivă, măsurată prin teste neuropsihologice pe telefon în cohorta feminină.
Analizele au fost ajustate pentru factori precum vârsta, fumatul, activitatea fizică, indicele de masă corporală, calitatea dietei, consumul de alcool și istoricul medical. Studiul de cohortă prospectiv urmărește oamenii în timp pentru a identifica asocieri, însă nu poate demonstra cauzalitate directă.
Ce au descoperit cercetătorii
Pe parcursul a până la 43 de ani, cu o urmărire mediană de aproximativ 37 de ani, au fost înregistrate 11.033 cazuri de demență. Studiul arată că persoanele care au consumat mai multă cafea cu cofeină au avut un risc semnificativ mai mic de a dezvolta demență. Cei cu cel mai mare aport au avut un risc cu 18% mai mic comparativ cu cei cu cel mai mic aport.
Beneficii pentru consumatorii de ceai
Consumatorii de ceai au avut beneficii similare. Cei care au băut cel mai mult ceai au înregistrat un risc cu 14% mai mic de demență față de cei care au consumat cel mai puțin.
Una dintre cele mai importante descoperiri a fost legată de cantitate. Beneficiile maxime pentru sănătatea creierului au fost asociate cu un consum moderat: aproximativ 2–3 cești de cafea cu cofeină pe zi sau 1–2 cești de ceai pe zi (o ceașcă = 240 ml). Consumul mai mare nu a oferit protecție suplimentară.
Studiul arată că băutorii de cafea și ceai cu cofeină au raportat mai puține schimbări în memorie și gândire, o măsură numită declin cognitiv subiectiv. În cohorta feminină, un consum mai mare de cafea cu cofeină a fost asociat și cu rezultate ușor mai bune la testele cognitive obiective.
Cafeaua decofeinizată nu a fost asociată cu reducerea riscului de demență sau cu o performanță cognitivă mai bună, ceea ce sugerează că cofeina este componenta principală responsabilă de efectul protector. Aceste rezultate au fost consistente în ambele cohorte și au rămas valabile chiar și atunci când s-au luat în calcul factorii genetici de risc pentru boala Alzheimer.
