Din cuprinsul articolului
Un studiu publicat în Nutrients dezvăluie o legătură între consumul regulat al unui aliment considerat sănătos și creșterea riscului de cancer digestiv mortal.
Timp de decenii, carnea de pui a fost considerată o alternativă mai sigură față de carnea roșie. Mai puține grăsimi, mai puțini aditivi și un profil nutrițional mai blând. Însă o cercetare recentă publicată în jurnalul Nutrients pune semne de întrebare asupra acestei percepții.
Echipa de la Institutul Național de Gastroenterologie din Italia a analizat datele a 4.869 de adulți monitorizați pe o perioadă de 20 de ani și a descoperit o legătură clară între consumul ridicat de carne de pasăre și creșterea riscului de deces prin cancer al tractului gastrointestinal, în special colorectal.
Ce arată cifrele
Participanții care au consumat mai mult de 300 de grame de carne de pasăre pe săptămână au avut un risc cu 27% mai mare de a muri din cauza unui cancer digestiv, comparativ cu cei care au consumat sub 100 de grame.
Riscurile au crescut semnificativ în cazul bărbaților: în rândul acestora, probabilitatea de deces prin cancer digestiv a urcat cu 161% în cazul unui consum de peste 300 g pe săptămână.
Datele provin din două cohorte mari de studiu — MICOL și NUTRIHEP — și includ chestionare alimentare detaliate, interviuri, evaluări medicale și date de mortalitate la nivel regional.
Mai mult pui, mai multe decese prin cancer de colon?
Cazurile de cancer gastrointestinal (GC) au reprezentat 11% din totalul deceselor înregistrate în perioada studiului. Dintre acestea, cea mai mare parte a fost cauzată de cancerul colorectal.
Studiul a identificat și un detaliu important: persoanele care au murit de cancer gastrointestinal aveau o proporție mai mare de carne albă în alimentație decât cei care au murit din alte cauze. Carnea de pui a reprezentat 33% din totalul cărnii consumate de acești pacienți.
Prin comparație, cei care au murit de alte forme de cancer sau boli cardiovasculare aveau o alimentație dominată de carne roșie.
Ce spun cercetătorii despre aceste date
Autorii recunosc că asocierea nu implică automat o cauzalitate directă. Nu se poate spune, în mod cert, că puiul provoacă cancer, dar frecvența consumului pare să influențeze riscul, mai ales dacă depășește pragul de 300 g pe săptămână.
Mai mulți factori rămân încă neclarificați:
-
Modul de preparare al cărnii (prăjirea, panarea, gătirea la temperaturi foarte mari)
-
Aditivii și conservanții din produsele procesate (burgeri, kebab, nuggets etc.)
-
Stilul de viață, în special lipsa activității fizice, care nu a fost măsurată în studiu
Este carnea albă mai sigură decât cea roșie?
Studiile anterioare indicau un risc mai mare de cancer în cazul consumului regulat de carne roșie și procesată. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) clasifică carnea roșie drept „probabil cancerigenă”, iar cea procesată drept „cancerigenă pentru oameni”.
Până acum, carnea de pui și de curcan era considerată mai „blândă”, fiind recomandată inclusiv în dieta mediteraneană.
Dar cercetarea de față ridică întrebări privind efectele pe termen lung ale consumului frecvent de carne albă, mai ales în contextul industrializării excesive a produselor din carne.
26% dintre produsele de pasăre sunt procesate, conținând sodiu, grăsimi saturate, zahăr și aditivi care reduc calitatea nutrițională, potrivit datelor ISMEA.
Cât e prea mult?
În analiză, consumul de carne albă a fost împărțit în categorii:
-
sub 100 g pe săptămână
-
100–200 g
-
200–300 g
-
peste 300 g
Riscul de deces prin cancer digestiv a crescut semnificativ odată cu depășirea pragului de 200 g/săptămână. Consumul de peste 300 g a fost asociat cu o probabilitate de deces de 127% mai mare, iar efectul s-a dovedit a fi doză-dependent — cu cât mai mult, cu atât mai riscant.
Există un punct „optim”?
Paradoxal, cercetătorii au observat că un consum total de carne între 200 și 300 g pe săptămână (inclusiv carne roșie și albă) a fost asociat cu o reducere de 20% a riscului general de mortalitate, mai ales în rândul bărbaților (până la 27%).
Această observație confirmă că nu carnea în sine este problema, ci cantitatea, frecvența și forma în care este consumată.
Ce putem învăța din acest studiu
Nu este vorba despre o demonizare a cărnii de pasăre, ci despre o evaluare realistă a modului în care este integrată în dietă.
Consumul excesiv, fără diversificare, fără control al calității și fără echilibru cu alți factori — cum ar fi mișcarea sau gătitul sănătos — poate dezechilibra organismul.
Specialiștii recomandă:
-
moderație (sub 300 g/săptămână);
-
evitarea produselor procesate (șnițele, fast-food);
-
gătit simplu: la cuptor, abur, grătar;
-
alternarea cu alte surse de proteine: pește, ouă, leguminoase.
