Din cuprinsul articolului
Cancer ovarian, un neoplasm care ocupă locul 7 ca frecvență între cancerele la femei și reprezintă a 5-a cauză de deces prin cancer la femei, la nivel mondial. In Romania sunt raportate anual 1850 cazuri noi de cancer ovarian si 1020 decese datorate cancerului ovarian, aceasta boala reprezentand a 5-a cea mai frecventa localizare a cancerului la femei.
“Ovarele sunt organe pereche situate în porțiunea inferioară a abdomenului. Ele produc ovulele și hormonii feminini: estrogenul și progesteronul. Cancerul apare atunci când anumite celule suferă o transformare și încep să se multiplice necontrolat, încercând să evite apoptoza (moartea celulară). Se produc astfel mase tumorale care pot afecta unul, ambele ovare sau se pot extinde la structurile din jurul lor. Cu toate că este curabil în stadii incipiente, cancerul de ovar rămâne localizarea cu cea mai mare letalitate dintre toate tumorile ginecologice. Progresele făcute în chirurgie și în chimioterapie din ultimele decade se traduc totuși într-o îmbunătățire a supraviețuirii”, afirmă medicul Mirela Drăgan, medic primar oncologie medicală în cadrul Spitalului Onco Card din Brașov.
Fără simptome, în stadiile incipiente
Conform statisticilor globale, rata de supraviețuire la 5 ani în cazul cancerului ovarian este în medie de 30-45 la sută. La jumătate față de cancerul mamar, afecțiune la care rata de supraviețuire pe termen lung care ajunge și la 90 la sută. O explicație ar fi depistarea în stadii avansate, din cauza lipsei unor simptome bine definite.
“În stadii incipiente, nu există, din păcate, simptome specifice. Simptomele care pot apărea sunt durerile abdominale și tulburările gastrointestinale nesistematizate. În stadii avansate, apar simptome ca urmare a complicațiilor date de cancerul de ovar: balonare, sațietate precoce, umflarea abdomenului ca urmare a acumulării de lichid (ascita), urinarea frecventă dată de compresiunea tumorală, constipația, tulburări respiratorii date de acumularea de lichid la nivelul pleurei (pleurezia). Foarte rar, apar sângerări vaginale anormale”, descrie tabloul afecțiunii medicul oncolog.
Greșeli care cresc riscul
Cauzele cancerului ovarian nu pot fi indicate cu certitudine. Printre factorii de risc, specialiștii menționează:
- anumite mutații genetice,
- consumul crescut de grăsimi animale,
- obezitatea,
- consumul de alcool,
- fumatul,
- expunerea la talc și la radiații.
În plus, au un cuvânt de spus în apariția cancerului ovarian virusurile care dau oreion, rubeolă, cele gripale, precum și infertilitatea, terapia hormonală de substituție, menstruația precoce, menopauza tardivă, chisturile ovariene și endometrioza.
“În cazul persoanelor cu predispoziție genetică, riscurile de îmbolnăvire cresc cu 20-50%. Persoanele ale căror rude de gradul I sunt afectate de mutații BRCA1 si BRCA2 prezintă un risc de 50% de a dezvolta un cancer ovarian. Deci dacă există rude cu cancer rectal, ovarian sau mamar la rude de gradul I, la aceste persoane se are în vedere screening-ul, deși nu există o strategie efectivă”, afirmă medicul oncolog Mirela Drăgan.
Histerectomia se recomandă în toate stadiile
Cancerul ovarian apare mai frecvent după vârsta de 40 de ani, iar terapia poate include intervenția chirurgicală, chimioterapia și terapia țintită – specialiștii menționează beneficiile medicinei personalizate în anumite cazuri de cancer ovarian. O situație specială poate fi diagnosticarea acestei afecțiuni maligne la persoanele tinere, care doresc să aibă copii în viitor.
“Histerectomia se recomandă în toate stadiile, chiar și în cele incipiente atunci când nu se dorește prezervarea fertilității. Intervenția chirurgicală cu păstrarea fertilității poate fi luată în considerare la femeile tinere cu boală precoce, stadiul I a sau I c, cu implicare ovariană unilaterală și aspect histopatologic favorabil”, afirmă medicul.
Specialiștii estimează că până în 2035, la nivel global, numărul pacientelor diagnosticate cu cancer ovarian va crește cu peste 50 la sută, iar cel al deceselor cu peste 70 la sută*. În acest context, consultul ginecologic anual și efecturea analizelor recomandate de specialist devin obligatorii pentru a crește șansele depistării afecțiunilor grave în stadii incipiente.
