Jumătate de milion de români suferă de cancer, iar alți 70.000 află anual că au boala, potrivit estimărilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. După bolile de inimă, tumorile maligne reprezintă cea de-a doua cauză a mortalității în România (17% din decese). Deși România se numără printre țările cu mortalitate medie din cauza cancerului, în privința cancerul de col, suntem pe primul loc în Europa ca incidență și ca mortalitate. Cele mai frecvente cancere la români sunt cele pulmonare, gastrice, la colon, sân și col uterin. Cele mai multe cazuri se regăsesc în vestul țării, în județele Arad, Timiș, Bihor, precum și în București, cu o incidență de peste 200 de cazuri la 100.000 de locuitori. La mijlocul clasamentului se află județul Cluj, cu 136 de cazuri, urmat de Maramureș, Brașov, Suceava și Constanța.
Cancerul de col ucide cele mai multe femei
La femeile cu vârste cuprinse între 35 și 64 de ani, cele mai frecvente tipuri de cancer sunt cel mamar (28 de cazuri la 100.000 de locuitori), de col uterin (20 de cazuri), de stomac (13 cazuri) și cel pulmonar (11 cazuri). La femeile de peste 65 de ani, raportul se inversează, predominând cancerul de stomac (85 de cazuri la 100.000 de locuitori), sân (52 de cazuri), plămâni (36 de cazuri). Cancerul de col uterin are o incidență de 35 de cazuri la 100.000 de locuitori. Rata mortalității din cauza tumorilor maligne la femei este în creștere, în special din cauza cancerului la sân și de col uterin. Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății arată că anual, 3.402 femei sunt diagnosticate cu cancer de col și 2.005 mor din acestă cauză. De altfel, la femeile cu vârste între 15 și 44 de ani, cancerul de col este principala cauză de mortalitate. Aceste cifre negre se datorează lipsei de informare și a lipsei programelor naționale de screening.
Deși au cea mai mare incidență și ucid cele mai multe femei, cancerele de col și cel mamar sunt și cel mai ușor de tratat. Cel de col poate fi chiar prevenit prin vaccinare împotriva HPV și tratat din timp prin testul Babeș-Papanicolau. Cel de sân se depistează din vreme prin autopalpare, ecografii mamare anuale (sub 40 de ani) și mamografii la 1-2 ani (femei peste 40 de ani). Descoperit în fază incipientă, cancerul la sân poate fi vindecat în proporție de 94%.
Bărbații, afectați de cancer la plămâni și stomac
La bărbații între 35 și 64 de ani, cele mai frecvente forme sunt cele pulmonare (67 la 100.000 de locuitori), la stomac (33 de cazuri), laringe (10 cazuri), pancreas (8 cazuri) și cavitate bucală (7 cazuri). La cei peste 65 de ani predomină cancerul gastric (184 de cazuri la 100.000 de locuitori), pulmonar (164 de cazuri), prostată (92 de cazuri), vezică urinară (38 de cazuri) și rect (22 de cazuri). „Și incidența cancerului de colon s-a triplat în ultimii doi ani, o creștere spectaculoasă”, spune prof. dr. Mircea Diculescu, președintele Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie. Factorii de risc pentru aceste cancere sunt mai mari în cazul băbaților comparativ cu femeile (fumatul, consumul de alcool, dieta nesănătoasă), precum și disponibilitatea mai mică a bărbaților de a se prezenta la medic.
e m Cancerele care atacă cei mai mulți români
ai fr Deși sunt forme ușor de tratat, în România se moare de cancer de col și mamar mai mult decât în oricare altă țară din UE.
Leucemia, frecventă la copii
În România, aproximativ 5.000 de copii suferă de cancer, iar 500 sunt diagnosticați anual cu această boală. Îngrijorător e că la copiii între 4 și 15 ani, cancerul e prima cauză de deces. Cele mai frecvente sunt leucemiile, limfoamele și tumorile cerebrale. Din fericire, copiii cu afecțiuni oncologice au mai multe șanse de supraviețuire decât adulții, rata de vindecare ajungând la 90%. Vestea proastă e că în România este mult mai scăzută (doar 60%), din cauza problemelor în aprovizionarea cu citostatice și a aparaturii insuficiente. Spre deosebire de cancerul la adulți, în a cărui apariție sunt implicați și factorii de mediu (stres, poluare și fumat), la copii, de vină este în principal moștenirea genetică.
Citostaticele se găsesc pe sărite
Lipsa aparaturii și a multor medicamente esențiale, precum și a campaniilor serioase de screening a populației sunt minusurile programului de oncologie
Deși există un program național pe oncologie, care garantează tratamentul bolnavilor, spitalele raportează frecvent lipsa citostaticelor. Din fiecare protocol de tratament lipsesc unul-două citostatice, pe care medicii le înlocuiesc cu altele, fără același efect. Un raport al Ministerului Sănătății arată că au fost descoperite „discontinuități de aprovizionare” în cazul a 18-24 de citostatice, motiv pentru care Guvernul a alocat 800.000 de euro pentru cumpărarea acestora, dar problemele nu s-au rezolvat încă.
Comisia de oncologie s-a întrunit abia pe 15 februarie să revizuiască lista cu medicamentele ce trebuie achiziționate. O altă problemă e lipsa de dotări. În zona Brașovului de exemplu, singurul aparat funcțional de radioterapie se găsește într-un spital privat. Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu are un registru pentru cancer, deci nici indicatori clari asupra evoluției numărului bolnavilor.
Se reia campania de vaccinare anti-HPV
După eșecul de acum cinci ani, campania națională de vaccinare împtriva HPV s-ar putea relua din luna martie, printr-un program susținut de Ministerul Sănătății, în parteneriat cu Fundația Renașterea. Grupul țintă sunt fetele cu vârste cuprinse între 10-14 ani, iar imunizarea se va face doar cu acordul părinților. De data aceasta, pentru a nu mai lăsa loc de speculații, părinții vor fi informați în detaliu cu privire la beneficiile vaccinării, mai ales că studiile au dovedit că nu provoacă efecte adverse.
,,În eventualitatea lansării, în 2013, a unui program de vaccinare anti-HPV, medicii de familie doresc să se implice în campania de educare a populației,” Rodica Tănăsescu, președintele Societății Naționale a Medicilor de Familie
