Un gust plăcut de mentă sau căpșuni, o formă șic și un pachet ce seamănă cu un ruj transformă un produs toxic într-un obiect al tentației pentru adolescente. Așa au gândit și experții Comisiei Europene când au scris directiva ce interzice țigările slim, mentolate sau aromate.
Guvernul român pune însă mai mult preț pe încasări decât pe plămânii tinerilor și a transmis deja la Bruxelles un punct de vedere contrar. Medicii atrag atenția că nu e de joacă: dacă nu adoptăm directiva, în zece ani, tinerii vor îngroșa listele bolnavilor de cancer.
Mentolul face din țigări bomboane
Țigările subțiri sau cele cu arome au apărut acum 30 de ani ca o alternativă mai lejeră și mai puțin nocivă la țigaretele clasice. Și-au făcut loc în preferințele tinerilor, femeilor și așa-zișilor fumători ocazionali. În prezent, există o gamă variată de arome, de la mentă, căpșuni, cireșe, până la vanilie și cacao, care nu fac decât să mascheze gustul primelor fumuri și mirosul ce se impregnează în piele și haine.
„Mentolul are efect anestezic, copilul nu mai simte gustul de tutun, ci un gust familiar de gumă sau bomboane. Fiind îndepărtată senzația neplăcută pe care o simt unii fumători când trag în piept, consumatorul inhalează fără restricții”, spune medicul pneumolog Magda Ciobanu, coordonatoarea Programului „Stop fumat”.
De aici marea păcăleală, pentru că fumul ajunge mai adânc în plămâni, iar fumătorul face o formă de cancer cu o evoluție fulminantă. Cu alte cuvinte, diferența dintre cancerul provocat de țigările subțiri și cel provocat de cele obișnuite este că de primul se moare mai repede.
Nu te lasă să le lași
Femeile care fumează țigări mentolate au un risc de accident vascular cerebral de trei ori mai mare decât cele care preferă țigările normale, arată un studiu publicat în „Archives of Internal Medicine”. Același studiu mai arată și că țigările mentolate cresc pulsul în medie cu 48%, pe când cele fără arome, cu doar 18%.
Deși la ele apelează și cei care vor să se lase de fumat, de fapt, țigările slim scad dorința de a renunța. Aproape jumătate dintre tineri sunt convinși că dacă țigările sunt mai subțiri, sunt și mai puțin nocive, iar 6% din fumători cred că nu au ce să pățească dacă se limitează la țigări mentol. Nimic mai neadevărat. „Paiele” pot conține aceeași cantitate de gudron ca cele mai tari țigări clasice.
„Acest tip de fumător se amăgește că face ceva pentru sănătate, că nu e chiar atât de inconștient. Și astfel își scade șansele de a redeveni nefumător, singura cale de a diminua impactul pe care fumatul l-a avut asupra sănătății lui”, spune pneumologul.
„Slim-urile”, cancerul femeilor
Consecințele se văd în incidența crescută a cancerului la femei (principale consumatoare de slim-uri) la nivelul UE. Aceasta a evoluat de la 8 cazuri la 100.000 de locuitori, în anul 2000, la aproape 16 cazuri, în 2012. Și la capitolul mortalitate prin cancer pulmonar situația este dramatică, ceea ce confirmă celebra zicală a unui epidemiolog englez: „Dacă femeile vor fuma ca bărbații, vor muri ca bărbații”. Astfel, de la o rată de 6,5 cazuri la 100.000 de locuitori, s-a ajuns în 2009, la 17 cazuri.
Medicamente anti-sevraj sau țigara electronică?
Fumătorii pot scăpa de viciu intrând în programul național „Stop fumat”, coordonat de Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”. Programul anti-fumat se desfășoară în peste 20 de orașe din țară și include consiliere psihologică, precum și medicamente care fac sevrajul mai ușor de suportat.
Tratamentul durează între două și trei luni, timp în care pacientul vine de două ori pe lună la centru pentru investigații și tratament. Bucureștenii pot veni în fiecare miercuri la sediul Institutului, la ora 15.30, la grupul de informare. Dacă sunteți din provincie, vă puteți adresa medicului tabacolog sau psihologului pentru a solicita o programare. Deși este susținut de Ministerul Sănătății, anul acesta, programul nu a primit finanțare, din lipsă de fonduri. Datele de contact ale specialiștilor incluși în program pot fi găsite pe www.stopfumat.eu și la Tel Verde: 0800878673 sau la 021.335.69.20.
Cei care vor să se lase de fumat pe cont propriu, cu ajutorul țigării electronice, trebuie să se înarmeze cu foarte multă voință. Fiindcă are nicotină, țigara electronică nu face decât să întrețină dependența. În final, fumătorul se reapucă de țigara „adevărată”.
Calculul rece al Guvernului: beneficiile depășesc riscurile
Țigările de tip slim și mentolate au o cotă de piață de aproape 20% și aduc 1,5 miliarde de lei la bugetul de stat (în jur de 400 de milioane de euro). Oricât de cinic ar suna, costurile cu tratamentul bolilor provocate de fumat și consecințele sociale ce decurg de aici ajung la „doar” la 278 de euro anual, potrivit Societății Române de Pneumologie (SRP).
Calculele arată că încasările din accizele la ţigări au crescut constant în ultimii cinci ani, de la 3,1 miliarde de lei, în 2007, până la 7,72 miliarde de lei, anul trecut. Acesta ar fi și argumentul pentru care autoritățile din România nu vor să aplice directiva care prevede interzicerea acestor țigări, precum și extinderea avertismentelor pe 75% din suprafața pachetului. Deși a susținut inițial măsura, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a declarat că nu poate avea altă poziție decât Guvernul din care face parte. Statul român a fost, totuși, de acord să interzică comercializarea țigărilor online.
Italia și Spania, alți oponenți
Medicii români și asociațiile bolnavilor de cancer din România sunt revoltați că țara noastră intenționează să păstreze pe piață țigările slim. „Ce urmărește industria tutunului? La 45-50 de ani, cohorta de fumători se subțiaza prin decesele premature și trebuie reîmprospătată”, a declarat prof. dr. Florin Mihălțan, președintele SRP.
Urmează o serie de discuții la Bruxelles pe această temă, iar o decizie finală va fi luată la sfârșitul anului. Pentru a fi adoptată, directiva ar trebui votată de 14 state ale Uniunii. Spania, Italia, Grecia, Polonia și Bulgaria au anunțat deja că nu doresc o astfel de măsură.
Cristina Lica
