Când ai, de fapt, nevoie de o cură pentru eliminarea paraziților intestinali și cum te poate ajuta

Popularitatea curelor pentru eliminarea paraziților intestinali a explodat în ultimii ani, mai ales pe rețelele sociale. Influenceri, nutriționiști autoproclamați și companii de suplimente promovează ideea că mulți oameni ar suferi în tăcere din cauza unor paraziți intestinali „ascunși” care ar cauza oboseală, balonare, alergii sau chiar depresie.

În realitate, infecțiile parazitare în Statele Unite (și în Europa urbanizată) rămân rare. Potrivit unei analize publicate în Modern Pathology (2023), paraziți precum ancilostomii sau limbricii, odinioară comuni în regiunile sărace, au devenit tot mai puțin frecvenți, pe fondul urbanizării și al îmbunătățirii sistemelor de canalizare.

Totuși, conceptul de „detoxifiere” atrage. Este o idee simplă, cu promisiunea unui rezultat rapid: scapi de invadatori și te simți mai bine.

Mituri, confuzii și realități științifice

Într-un articol publicat pe Salon.com în mai 2025, mai mulți cercetători și medici demontează eficiența și siguranța curelor antiparazitare făcute fără diagnostic medical. Dr. Thomas Moore, specialist în boli infecțioase la University of Kansas, explică tranșant: „Dacă cineva chiar are un parazit, există tratamente reale pentru asta. Internetul nu este farmacia potrivită.”

Problema, adaugă el, este că mulți oameni încep aceste cure fără să știe dacă sunt sau nu infectați, bazându-se pe simptome generale sau pe imagini din propriile scaune, interpretate greșit.

Ce arată testele medicale și ce riscă cei care se tratează singuri

Diagnosticul parazitozelor se face de obicei prin analiza a trei probe de scaun. Potrivit Centers for Disease Control and Prevention (CDC), prima probă identifică 80% din cazuri, iar până la a treia se ajunge la o rată de detecție de 100% în multe tipuri de infecții.

Există și analize de sânge pentru identificarea anticorpilor specifici, folosite mai ales pentru paraziții invazivi, precum cei care migrează în țesuturi. Un studiu din 2014 arăta o rată de detecție de aproape 100% pentru oxiuri folosind metode serologice (source: U.S. National Library of Medicine).

Așadar, diagnosticul este posibil, dar ignorat frecvent. În schimb, mulți consumatori optează pentru suplimente vândute online, fără indicații clare privind dozajul sau durata tratamentului. De aici, apar riscurile.

Ce conțin curele antiparazitare populare

Formulele din comerț variază, dar cele mai frecvente conțin:

• Nuc negru

• Peliniță

• Cuișoare

• Mimosa pudica

• Papaya uscată

• Fibre concentrate

• Uneori, chiar ivermectină – un antiparazitar destinat bolilor tropicale severe

Cazuri documentate (ex. case report publicat în Clinical Toxicology) au arătat că Mimosa pudica formează în scaun structuri filamentoase care seamănă cu viermi, deși nu sunt. Acest efect vizual alimentează convingerea falsă că tratamentul „funcționează”.

Biologul Chris Brianik, moderator al unui forum dedicat paraziților pe Reddit, avertizează că multe astfel de produse modifică mucoasa intestinală, producând eliminări care pot părea, pentru un ochi neantrenat, semne ale unei infecții.

Ce se poate întâmpla când corpul nu are nevoie de „curățare”

Kurt, un bărbat care a încercat o astfel de cură timp de 30 de zile, povestește pentru Salon că, în loc să se simtă mai bine, a trecut prin stări de anxietate severă, depresie și tulburări digestive care au durat ani întregi. Nu știe nici acum dacă a avut sau nu un parazit, dar este convins că reacția corpului său la suplimente a fost una puternică – și negativă.

Suplimentele nu sunt inofensive. Conform legislației americane (Dietary Supplement Health and Education Act, 1994), acestea sunt reglementate pentru siguranță, dar nu pentru eficiență. În plus, multe sunt promovate pe social media ca tratamente universale, ceea ce încalcă regulile FDA și FTC privind publicitatea medicală.

Impactul asupra microbiomului și sănătății mintale

Un alt aspect neglijat: curele agresive pot distruge bacteriile benefice din intestin, dereglând echilibrul florei intestinale. Iar dezechilibrul microbiomului se leagă de probleme digestive, imunitare și chiar psihologice, potrivit cercetărilor citate de prof. Sebastian Lourido de la MIT.

„Unele modificări apar nu pentru că ai eliminat un parazit, ci pentru că ai schimbat complet dieta sau ai redus drastic varietatea bacteriilor bune,” afirmă el.

De ce continuă oamenii să creadă în „detoxifiere”

Potrivit unui sondaj Gallup, 11% dintre americani nu au acces la servicii medicale. În acest context, tratamentele alternative devin soluția disperării, mai ales în cazul afecțiunilor pentru care medicina clasică nu oferă rezultate clare – cum ar fi boala Crohn sau sindroamele intestinale iritabile.

Frica de paraziți este una ancestrală. Studiile pe animale (ex. cercetarea publicată în Journal of Animal Ecology) arată că specii precum veverițele sau ratonii evită zonele cu căpușe, chiar cu prețul de a pierde surse de hrană. Reflexul se menține și la oameni.

Adevărul e mai complicat

Nu există răspunsuri simple. Pentru unii, schimbările alimentare sau aportul de fibre pot aduce beneficii reale. Pentru alții, efectele pot fi severe. În lipsa unui diagnostic clar, fiecare decizie luată pe baza unui videoclip viral poate deveni o ruletă rusească.

Kurt recunoaște: „Poate m-a ajutat, poate nu. Poate m-au ajutat sala și stilul de viață activ. Nu o să știu niciodată ce a făcut diferența.”

De reținut

• Infecțiile parazitare sunt rare în țările urbanizate.

• Autodiagnosticul bazat pe simptome vagi sau imagini din scaun este nesigur.

• Suplimentele pentru „detoxifiere” pot afecta microbiomul și starea psihică.

• Diagnosticul corect presupune analize repetate, interpretate de specialiști.

• Informațiile de pe internet trebuie filtrate cu discernământ.