Când Alice în Ţara Minunilor nu mai este una dintre cele mai cunoscute poveşti din lume ne întrebăm, poate, de ce există o boală care îi poartă numele.
Scrisă în 1865, de Charles Lutwidge Dodgson, cunoscut sub pseudonimul de Lewis Carroll, cartea impresionează datorită imaginației debordante a scriitorului, despre avea să se afle mai târziu că își are rodul într-o boală neurologică.
O boală din cauza căreia percepţia sa asupra realităţii îi era afectată încât îi provoca halucinaţii făcând-o să vadă lucrurile mai mici sau mai mari decât erau în realitate.
Afecțiune a fost descoperită mai târziu, în 1955, de psihiatrul John Todd și este cunoscută drept sindromul Alice în Ţara Minunilor sau sindromul Todd.
Din fericire, această boală este destul de rară, iar percepția celui afectat îl face să să își vadă sau își simtă parți din propriul corp fie mai mari, fie mai mici.
Sudiile au arătat că aceasă tulburare perceptivă ar fi generată de o infecție virală, de epilepsie, migrene, tumori la nivelul creierului sau consumul de droguri.
De asemenea, persoanele afectate pot prezenta micropsie sau macropsie.
Micropsia este o condiţie vizuală anormală, care apare de obicei în contextul halucinaţiei vizuale, în care persoana afectată vede obiectele ca fiind mai mici decât în realitate, iar distorsionarea simţului timpului reprezintă o altă manifestare a bolii.
Pentru acești bolnavi, timpul trece foarte încet, ceea ce le creează un acut sentiment de neadecvare fiind complet dezorientați.
În același timp, pacienţii cu sindromul „Alice în Ţara Minunilor” se simt extrem de vulnerabili, ca și cum ar fi expuşi unor mari riscuri. Boala le pune viața în pericol și devin pericol și pentru cei din jur.
În timpul manifestării atacurilor acestei afecţiuni, în mintea lor, mişcările pe care le fac sunt adesea însoţite de un sunet, astfel că aceștia evită să mai vreun pas.
Cum spuneam însă, acest ciudat sindrom este rar, însă tocmai din acest motiv multe întrebări privind această boală rămân fără un răspuns.
