Când începe Postul Paștelui 2024. Care sunt zilele cu dezlegare la pește

Postul Paștelui va începe luni, 18 martie, și reprezintă o perioadă de pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului, sărbătorit anul acesta în data de 5 mai.

Eliberarea de patimi și creșterea duhovnicească sunt teme reprezentative care se reflectă în programul liturgic din perioada Postului Sfintelor Paști.

Când începe Postul Paștelui 2024

Postul Paștelui 2024 va avea loc în perioada 18 martie – 4 mai, iar Lăsatul Secului de carne pentru intrarea în Postul Paștelui, este pe 10 martie 2024. În săptămâna următoare, creștinii pot consuma produse lactate, motiv pentru care se mai numește și Săptămâna Albă.

Înaintea sărbătorii Învierii Domnului, vor fi 40 de zile pentru abținere de la unele alimente, rugăciune și regăsire a echilibrului spiritual.

Data la care creștinii sărbătoresc Paștele este influențată de echinocțiul de primăvară (dată fixă) și de luna plină (dată variabilă). Astfel, data Paștelui se schimbă de la an la an.

În 2024, Paștele ortodox și Paștele catolic nu vor coincide, ca dată. Paștele se sărbătorește, de regulă, la date diferite față de cel catolic.

• Paştele Ortodox în 2024 pică în data de 5 mai, iar începutul postului Paștelui ortodox va avea loc pe 18 martie
• Paştele Catolic în 2024 pică în data de 31 martie, iar începutul postului Paștelui catolic va avea loc pe 14 februarie.

Zilele cu dezlegare la pește și pomenirea celor adormiți

Comparativ cu celelalte posturi de peste an, Postul Paștelui poate fi considerat mai aspru, existând numai două sărbători cu dezlegare la pește, de Buna Vestire (25 martie) și în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (28 aprilie).

În Biserica Ortodoxă, sâmbetele sunt dedicate în special pomenirii morților. Astfel, în primele șase sâmbete din Postului Mare, asemenea sâmbetelor „Moșilor”, se recomandă intensificarea rugăciunilor pentru cei trecuți la Domnul. Slujbele de pomenire poartă numele de parastase, care, în fond, sunt ierurgii speciale ale Bisericii.

Potrivit programului liturgic, ultimele pomeniri din Postul Sfintelor Paști se fac în Joia Pătimirilor, atunci când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Ce presupune Postul Paștelui

Conform tradiţiei actuale a Bisericii, în cursul acestuia se posteşte astfel:

• în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
• în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
• miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
• în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
• La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.

Postul, vindecarea sufletului si a trupului

În contexul Anului omagial 2024 al pastorației și îngrijirii bolnavilor, Postul Mare poate fi înțeles drept perioadă de solicitudine asupra sănătății sufletești și trupești, precum și de îngrijire a celor aflați în suferință.

Postul nu trebuie să fie perceput doar ca o înfrânare alimentară, ci trebuie privit și ca o practică ascetică pentru îndepărtarea de patimi.

Aspectele vindecătoare ale postului sunt concentrate în jurul mai multor perspective.

• Din punct de vedere biologic, schimbarea regimului alimentar poate contribui la eliminarea toxinelor din organism și la îmbunătățirea sănătății fizice. De asemenea, postul presupune renunțarea la vicii, care pot contribui negativ la starea de sănătate.
• Prin întărirea vieții spirituale și intensificarea rugăciunii, postul aduce vindecare sufletească și introspecție, apropiindu-l pe om de Dumnezeu și facilitează lucrarea Harului.

Încurajarea faptelor bune și ajutorarea aproapelui transformă postul într-o practică colectivă, care poate avea efecte asupra celor din jur, precum afirmă Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, „în vindecarea bolnavilor, contează foarte mult și credința comunității, a obștii, a celor din jur”, potrivit basilica.ro.