Din cuprinsul articolului
Cercetătorii japonezi au stabilit pragul exact peste care alcoolul începe să afecteze tensiunea arterială — și concluzia contrazice multe mituri vechi. Un singur pahar de vin sau o bere pe zi, considerate până acum un obicei inofensiv, pot duce în timp la creșterea valorilor tensionale și la un risc mai mare de boli cardiovasculare.
Un studiu amplu publicat în Journal of the American College of Cardiology arată că nu există o cantitate „sigură” de alcool atunci când vine vorba de sănătatea inimii. Chiar și consumul moderat, obișnuit la mese, poate ridica tensiunea și accelera procesele inflamatorii din organism.
Alcoolul crește tensiunea chiar și la doze mici
Efectele alcoolului asupra tensiunii arteriale erau cunoscute mai ales în cazul consumului ridicat, însă noul studiu arată că impactul apare chiar și la cantități mici, considerate până acum inofensive.
Cercetătorii au împărțit participanții în două grupuri: băutori obișnuiți și persoane care nu consumau alcool. Cei care au renunțat complet la băutură au avut o scădere semnificativă a tensiunii arteriale, în timp ce persoanele care au început să bea au înregistrat valori mai mari în doar câteva luni.
Femeile care obișnuiau să bea unul-două pahare de vin pe zi și au renunțat au avut o scădere a tensiunii diastolice (minime) cu 1,1 mmHg, iar bărbații o scădere de 1,6 mmHg. Deși pare o valoare mică, efectul devine important la scară populațională, reducând riscul de hipertensiune, infarct și accident vascular.
„Rezultatele noastre arată clar că, în ceea ce privește tensiunea arterială, cu cât consumi mai puțin alcool, cu atât mai bine. Chiar și reducerea consumului moderat poate aduce beneficii reale pentru inimă”, a declarat dr. Takahiro Suzuki, coordonatorul studiului.
Tipul de băutură nu contează — ci cantitatea
Cercetătorii au analizat efectele vinului, berii și băuturilor spirtoase și au constatat că tipul de alcool nu influențează diferențele de tensiune arterială. Principalul factor de risc este cantitatea de etanol consumată, nu originea lui.
Alcoolul stimulează sistemul nervos simpatic, ceea ce duce la creșterea ritmului cardiac și la îngustarea vaselor de sânge, mecanisme care explică creșterea tensiunii arteriale atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Hipertensiunea, o boală tăcută și subdiagnosticată
La nivel mondial, peste 1,3 miliarde de persoane trăiesc cu hipertensiune arterială, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS, 2024). Dintre acestea, aproape jumătate nu știu că suferă de această afecțiune, deoarece nu provoacă simptome evidente până când nu apar complicații precum infarctul sau accidentul vascular cerebral.
În Europa, prevalența hipertensiunii depășește 30% din populația adultă, iar în România, datele Societății Române de Cardiologie arată că aproximativ 45% dintre adulți au valori crescute ale tensiunii arteriale, multe cazuri rămânând nediagnosticate sau prost controlate.
Hipertensiunea este adesea descoperită întâmplător, la un control de rutină. Mulți pacienți se bazează pe ideea că o băutură zilnică ar fi benefică pentru circulație, dar dovezile arată exact contrariul. Nicio cantitate de alcool nu e complet sigură
Recomandările actuale ale American Heart Association și ale Societății Europene de Cardiologie sunt clare:
-
femeile nu ar trebui să consume mai mult de o băutură standard pe zi;
-
bărbații, cel mult două;
-
ideal, câteva zile pe săptămână fără alcool deloc.
O băutură standard înseamnă 150 ml de vin, 330 ml de bere sau 40 ml de băutură spirtoasă.
NHS (Marea Britanie) recomandă maximum 14 unități de alcool pe săptămână, echivalentul a șase pahare de vin, dar noile cercetări sugerează că renunțarea completă la alcool poate aduce beneficii suplimentare pentru inimă, ficat și creier.
Legătura dintre alcool, tensiune și demență
Concluziile japonezilor sunt susținute și de alte cercetări recente. În 2024, un studiu realizat de Universitatea Oxford și National Institutes of Health (SUA) a arătat că nu există un nivel sigur de alcool nici pentru creier, chiar și consumul moderat fiind asociat cu un risc crescut de demență și declin cognitiv.
Dr. Anya Topiwala, psihiatru și coautor al studiului, sublinia atunci:
„Chiar și consumul moderat de alcool poate afecta structura creierului și crește riscul de demență. Reducerea consumului la nivelul întregii populații ar avea un impact major asupra sănătății publice.”
Cum poți reduce tensiunea fără medicamente
Medicii recomandă câteva măsuri simple, dar eficiente:
-
limitarea consumului de alcool și de sare;
-
menținerea unei greutăți sănătoase;
-
30 de minute de activitate fizică zilnic;
-
reducerea stresului și somn suficient;
-
monitorizarea regulată a tensiunii acasă.
„Un stil de viață echilibrat poate avea efecte comparabile cu un medicament antihipertensiv de primă linie”, arată un raport al World Hypertension League (2025).
Deși un pahar de vin se asociază adesea cu ideea de relaxare și „beneficii pentru inimă”, cercetările recente arată contrariul: nu există o doză sigură de alcool când vine vorba de tensiunea arterială și sănătatea cardiovasculară.
Fiecare reducere contează, iar renunțarea completă la consumul zilnic poate aduce beneficii măsurabile chiar și în câteva săptămâni.
