Din cuprinsul articolului
Un obicei zilnic banal, practicat de milioane de oameni, ar putea avea un impact surprinzător asupra modului în care îmbătrânește organismul. Un studiu publicat la începutul lui 2026 sugerează că un consum moderat de cafea este asociat cu o vârstă biologică semnificativ mai mică, diferența ajungând până la cinci ani în anumite grupuri de persoane.
Rezultatele vin într-un context în care cercetările despre longevitate se mută tot mai mult de la numărul de ani trăiți la calitatea și „vârsta reală” a organismului, măsurată la nivel celular.
Ce a descoperit studiul
Cercetarea, publicată în BMJ Mental Health, a analizat datele a 436 de persoane diagnosticate cu tulburări psihice severe, precum schizofrenia, depresia majoră sau tulburarea bipolară. Autorii au comparat markerii biologici ai îmbătrânirii între participanții care consumau cafea zilnic și cei care nu beau deloc.
Concluzia principală: persoanele care consumau constant trei–patru cești de cafea pe zi aveau, în medie, o vârstă biologică cu până la cinci ani mai mică decât cei care evitau cafeaua. Efectul nu a crescut odată cu doza. Dincolo de cinci cești pe zi, beneficiile s-au estompat sau chiar au scăzut.
Important de precizat: studiul nu a evaluat modul în care era consumată cafeaua, adică dacă era băută simplă sau cu zahăr și lapte.
Cum a fost măsurată îmbătrânirea biologică
Cercetătorii au folosit un indicator considerat relevant în studiile de longevitate: lungimea telomerilor. Telomerii sunt structuri situate la capătul cromozomilor, care protejează materialul genetic în timpul diviziunii celulare. Pe măsură ce telomerii se scurtează, celulele îmbătrânesc mai rapid.
Telomeri mai lungi sunt asociați cu o îmbătrânire celulară mai lentă și cu un risc mai mic de boli legate de vârstă. În acest studiu, consumatorii moderați de cafea aveau telomeri semnificativ mai lungi.
De ce ar putea ajuta cafeaua
Explicația nu ține de un singur ingredient, ci de un cumul de efecte biologice.
Cafeaua este bogată în compuși cu rol antioxidant și antiinflamator, care pot reduce stresul oxidativ — un mecanism central în îmbătrânirea celulară. Inflamația cronică este asociată cu boli cardiovasculare, diabet, declin cognitiv și anumite tipuri de cancer.
Cofeina, la rândul ei, a fost asociată în alte cercetări cu activarea unor enzime implicate în menținerea telomerilor, inclusiv telomeraza. În plus, consumul regulat de cafea a fost corelat cu o mai bună sănătate metabolică și un risc mai scăzut de diabet de tip 2, factori care influențează indirect procesul de îmbătrânire.
Se aplică rezultatele și populației generale?
Deși participanții au fost persoane cu afecțiuni psihice severe — un grup cunoscut pentru niveluri mai ridicate de inflamație și stres oxidativ — specialiștii spun că mecanismele observate nu sunt exclusive acestui segment.
Totuși, cercetătorii avertizează că extrapolarea directă la populația generală trebuie făcută cu prudență. Asocierea nu înseamnă cauzalitate, iar stilul de viață, alimentația, somnul și activitatea fizică rămân factori majori ai longevității.
Unde se opresc beneficiile
Un mesaj important al studiului este legat de doză. Beneficiile maxime au fost observate la trei–patru cești pe zi. Consumul mai mare nu a adus avantaje suplimentare și poate crește riscul de efecte adverse.
Autoritățile sanitare recomandă, în general, să nu se depășească aproximativ 400 mg de cofeină pe zi, echivalentul a două–trei cești mari de cafea. Depășirea acestui prag poate duce la anxietate, insomnie, palpitații, creșterea pulsului și a nivelului hormonilor de stres.
Contează și cum bei cafeaua
Majoritatea beneficiilor observate în studii sunt asociate cu cafeaua simplă, fără zahăr și fără adaosuri calorice. Cafeaua cu mult zahăr, frișcă sau siropuri poate anula efectele pozitive prin impactul metabolic negativ.
Concluzia
Pentru consumatorii de cafea, datele vin ca o confirmare că un obicei plăcut poate avea și beneficii biologice reale. Trei–patru cești pe zi par să fie zona în care cafeaua susține mecanismele de protecție celulară, fără a forța organismul.
Cafeaua nu este un elixir al tinereții și nu poate compensa lipsa somnului, sedentarismul sau o alimentație dezechilibrată. Dar, consumată cu măsură, ar putea fi unul dintre acele mici detalii zilnice care, în timp, fac diferența în modul în care îmbătrânim.
