Din cuprinsul articolului
După două decenii de tratamente pentru infarct, alte boli cardiovasculare și disfuncții metabolice, cardiologul american dr. Sanjay Bhojraj a ajuns la o concluzie dură: cele mai multe probleme de inimă nu încep în sala de urgență, ci în farfurie.
„Mulți dintre pacienții mei cred că fac totul bine – fac mișcare, gestionează stresul – dar alimentația zilnică îi sabotează. Aleg produse promovate drept ‘sănătoase pentru inimă’, dar care, în realitate, favorizează inflamația și îmbătrânirea vasculară”, avertizează dr. Bhojraj, medic cardiolog.
Într-un amplu articol publicat de platforma CNBC Make It, medicul a enumerat nouă alimente pe care el personal „nu le-ar atinge nici plătit”, explicând efectele lor reale asupra sistemului cardiovascular.
1️⃣ Cereale cu zahăr: „deserturi mascate în mâncare sănătoasă”
Multe mărci de cereale sunt promovate pentru copii și adulți drept surse de energie, însă conțin cantități uriașe de zahăr rafinat.
„Un bol de cereale colorate poate conține la fel de mult zahăr ca o gogoașă glazurată. Acel vârf glicemic suprasolicită pancreasul, stimulează insulina și, pe termen lung, epuizează metabolismul”, explică medicul.
👉 Alternativa recomandată: fulgi de ovăz integrali (steel-cut oats) cu fructe de pădure și scorțișoară — bogate în fibre și antioxidanți.
2️⃣ Mezelurile procesate: „carne cu durată de viață mai mare decât a ta”
Salamurile, crenvurștii sau șunca ambalată sunt ușor de consumat, dar conțin nitrați și nitriți – conservanți care, în corp, pot forma compuși cancerigeni.
„Dacă o bucată de carne are termen de valabilitate mai lung decât animalul din care provine, arterele tale plătesc prețul”, spune dr. Bhojraj.
👉 Alternativa: carne proaspătă de curcan sau pui, gătită și feliată acasă.
3️⃣ Băuturile carbogazoase și energizantele
Indiferent că sunt „clasice” sau „zero zahăr”, aceste băuturi afectează metabolismul.
„Zahărul provoacă inflamație și stres oxidativ, iar îndulcitorii artificiali dereglează microbiomul intestinal, care are un rol esențial în sănătatea inimii”, avertizează specialistul.
👉 Alternativa: apă minerală cu lămâie sau ceai rece din plante.
4️⃣ Alimentele prăjite în uleiuri industriale
Cartofii prăjiți, gogoșile și gustările de tip fast-food sunt gătite la temperaturi mari în uleiuri rafinate de floarea-soarelui, porumb sau soia.
„Aceste uleiuri se oxidează, generând substanțe toxice care se depun pe pereții arterelor. Fiecare mușcătură acționează ca o hârtie abrazivă pe vasele de sânge.”
👉 Alternativa: preparate coapte la cuptor, cu ulei de măsline extravirgin sau ulei de avocado.
5️⃣ Pâinea albă și carbohidrații rafinați
Chiar și multe produse „multi-grain” sunt în realitate obținute din făină rafinată, care acționează în organism ca zahărul.
„Eliminarea fibrelor și nutrienților face ca aceste alimente să se transforme rapid în glucoză, favorizând rezistența la insulină și, în final, diabetul de tip 2”, explică medicul.
👉 Alternativa: pâine integrală sau din cereale încolțite, bogată în fibre.
6️⃣ Margarina și unturile vegetale „light”
Mult timp promovate ca alternative „inofensive” la unt, aceste produse conțin grăsimi trans, recunoscute pentru efectul lor nociv asupra sistemului cardiovascular.
„Grăsimile trans cresc colesterolul LDL și scad HDL-ul, distrugând elasticitatea vaselor de sânge chiar și în cantități mici.”
👉 Alternativa: unt natural din lapte de vacă hrănită cu iarbă sau ulei de măsline extravirgin.
7️⃣ Așa-zisele „cărnuri vegetale” ultra-procesate
Produsele pe bază de soia procesată, metilceluloză și arome artificiale pot părea sănătoase, dar de fapt sunt „fast-food în haine verzi”.
„Dacă eticheta necesită un doctorat în chimie, acel aliment nu este o alegere bună. Faptul că e vegetal nu îl face automat benefic inimii.”
👉 Alternativa: leguminoase – linte, năut, fasole – sau tofu simplu, minim procesat.
8️⃣ Supele la conservă cu conținut mare de sare
O cană de supă la cutie poate aduce 80–100% din doza zilnică recomandată de sodiu.
„Excesul de sare crește tensiunea arterială și pune o presiune enormă pe rinichi și pe inimă. Mulți pacienți nu realizează că își sabotează sănătatea chiar printr-un bol aparent ‘ușor’ de supă.”
👉 Alternativa: supe făcute acasă, cu legume proaspete și condimente naturale.
9️⃣ Frișca și cremele aromate pentru cafea
Aceste produse ascund zaharuri, uleiuri hidrogenate și coloranți artificiali.
„Doar câteva lingurițe adăugate zilnic pot întreține inflamația cronică și depunerile de placă arterială. E un obicei mic, dar cu efecte mari în timp”, avertizează medicul.
👉 Alternativa: lapte de migdale sau ovăz, fără zahăr, cu puțină scorțișoară ori vanilie naturală.
Cardiologul subliniază că nu este nevoie de schimbări drastice peste noapte, ci de conștientizare și pași mici, consecvenți.
„Fiecare alegere alimentară zilnică are efect cumulativ. Dacă înlocuiești doar câteva dintre aceste alimente cu variante integrale, diferența se va vedea în analize, în tensiune și în nivelul de energie”, spune dr. Bhojraj.
Medicul, care promovează o abordare bazată pe medicină funcțională și prevenție, consideră că educația nutrițională ar trebui să devină parte integrantă din strategiile naționale de sănătate.
Q&A – Cum îți protejezi inima prin alegerile alimentare
1. Chiar e nevoie să elimin complet aceste alimente?
Nu neapărat, dar e important să le reduci drastic. Consumul ocazional nu este periculos, însă frecvența zilnică duce la inflamație și depuneri arteriale.
2. Ce înseamnă o dietă „prietenoasă cu inima”?
Mai multe alimente integrale, vegetale, gătite acasă: legume, fructe, cereale integrale, pește, ulei de măsline, semințe și nuci crude.
3. Sunt periculoase toate produsele „plant-based”?
Nu. Cele minim procesate, precum leguminoasele sau tofu simplu, sunt benefice. Problema o reprezintă versiunile ultraprocesate cu aditivi și sodiu în exces.
4. Este margarina chiar atât de dăunătoare?
Da. Chiar și în cantități mici, grăsimile trans afectează vasele de sânge. Sunt interzise deja în unele țări.
5. Ce băuturi sunt sigure pentru inimă?
Apă, ceai verde, ceai din plante, cafea neagră fără zahăr sau lapte vegetal fără îndulcitori.
6. Se poate repara o arteră afectată de ani de alimentație nesănătoasă?
Da, într-o anumită măsură. O dietă bogată în antioxidanți, mișcarea zilnică și controlul stresului pot îmbunătăți funcția vasculară și reduce riscul de infarct.
