Andreea Ciulac
De patru ani încoace, statisticile referitoare la fumat în România dovedesc mai mult ca oricând că dependența de nicotină nu este o sentință pe toată viața: procentul fumătorilor a scăzut cu 10%. Datele statistice arată că cea mai mare determinare au avut-o femeile: de la 27,1% la 14,5% între anii 2007-2011. Nici bărbații nu s-au lăsat mai prejos, numărul fumătorilor scăzând de la 43,9% în 1989 la 30,1% în 2011.
Drumul spre renunțarea la tutun nu este deloc ușor, dar specialiștii spun că succesul este garantat dacă țineți cont de trei factori: dorința reală de schimbare, mersul la psiholog și învățarea unor mecanisme noi de a face față stresului. „Dependența de nicotină este o boală, n-ai cum să o iei cu binișorul”, explică dr. Magda Ciobanu, coordonatoarea Programului Național Anti-Fumat. Teoria acesteia este susținută de studii internaționale.
Conform Centrului pentru Controlul Bolilor din SUA, 90% dintre oamenii care s-au lăsat definitiv de fumat au apelat la metoda „totul sau nimic”.
Planificarea înainte de toate
„Reducând numărul zilnic de țigări nu faci decât să trăiești într-o continuă stare de sevraj. Sunt păstrate țigările cele mai «dulci», de la cafea, de după masă etc. și nu va fi decât o chestiune de timp până când se va reveni la consumul inițial”, demontează expertul mitul renunțării la tutun în trepte. Înainte de a exclama triumfător „De mâine mă las!”, asigurați-vă că sunteți pregătit să faceți față unor diverse obstacole pornind de la stări accentuate de greață în primele trei-patru zile și până la creșterea nivelului de stres pe termen lung.
Partea bună este că, din punct de vedere biologic, dependența dispare complet în maximum două săptămâni. „Apogeul simptomelor neplăcute are loc la circa-șase zile de la ultima țigară fumată. După asta, stare ex-fumătorilor începe să se stabilizeze”, arată medicul. De mare ajutor pot fi și medicamentele pe bază de bupropion și vareniclină, menite să țină poftele în frâu, dar fără beneficii în plan mental.
Pentru asta există psihologi. „Vizita la specialist reprezintă o nevoie, nu o rușine. Pentru un om de 50 de ani care fumează de 30 de ani, este ca și cum ar lua viața de la capăt. Trebuie să învețe să gestioneze stresul și altfel decât aprinzând țigara plus că sunt cel puțin 10-15 ocazii zilnice de a fuma cărora trebuie să le reziste”, spune dr. Magda Ciobanu. Odată intrați în cabinetul psihologului, oamenii simulează situații de viață reale în care ar putea întâlni tentații și sunt încurajați să caute plăcerea dincolo de gustul amărui al țigării. „Unii se apucă de citit cărți, alții merg la origami, fiecare se redescoperă pe sine”, spune medicul.
Cât despre kilogramele care se adună imediat ce țigările dispar din peisaj, aceasta spune că situația poate fi foare ușor ținută sub control.
„Unii se îngrașă puțin, dar ceea ce depășește 3-4 kilograme este de la mâncatul excesiv”, e categorică dr. Magda Ciobanu.
Capcana „light”
Țigările light, preferate în special de femei, conțin într-adevăr mai puțină nicotină, dar pot fi chiar mai nocive decât o țigară obișnuită. Specialiștii Programului Național Anti-Fumat spun că acestea ajută la dezvoltarea „fumatului compensator”. Oamenii „pufăie” mai des, inhalează mai adânc și nu mai lasă țigara să ardă în scrumieră, ci o fumează până la capăt. În final, cantitatea de nicotină inhalată este la fel de mare.
Ce ascundem sub masca tutunului?
Înainte de toate, fumatul satisface diverse nevoi emoționale. Oamenii apelează la acest viciu de regulă atunci când se simt anxioși, temători sau când sunt puși într-o postură inconfortabilă. În câteva cazuri însă, țigara le oferă un moment de răsfăț: după un act intim, după ce au terminat o sarcină dificilă etc. Psihologul este cu atât mai important în renunțarea la tutun, cu cât această dependență poate ascunde nemulțumiri legate de serviciu sau de viața de familie.
„Fumător” din naștere
Femeile care fumează în timpul sarcinii riscă să-și provoace un avort spontan sau să aducă pe lume un copil grav bolnav. Teoria este confirmată de cifrele prezentate în cadrul Programului Național Anti-Fumat: 15 țigări pe zi cresc riscul fătului de a dezvolta astm bronșic, iar 10 țigări îi afectează dezvoltarea neuro-psihică. În plus, micuții ai căror mame sunt fumătoare înrăite sunt predispuși încă din primii ani de viață la otite, pneumonii și chiar obezitate.
Cât de eficient e plasturele cu nicotină
Plasturele și guma de mestecat cu nicotină sau medicamentele numite „de substituție nicotinică” sunt făcute să trateze componenta de boală a dependenței, reducând simptomele sevrajului precum iritabilitatea, tulburările de somn, constipația etc. Dar pentru a-și face efectul trebuie administrate concomitent cu întreruperea fumatului. Altfel, efectul este de supradozaj cu nicotină și pot interveni reacții adverse.
UNDE CEREȚI AJUTOR
Programul Național Anti-Fumat, coordonat de Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” din Capitală, se derulează în toată țara. Pentru a afla cum puteți lua legătura cu medicii participanți la program din orașul dvs., sunați la numărul de telefon 0800878673, apelabil gratuit din rețeaua Romtelecom sau 021.3356920, apelabil cu tarif normal din orice rețea. Specialiștii pot oferi consiliere psihologică privind renunțarea la fumat, dar și accesul la medicamente gratuite. Tratamentul durează între două și trei luni.
