Din cuprinsul articolului
Povestea lui Ion, un pensionar de 67 de ani care primește o pensie de 3.200 lei și lucrează ocazional ca instalator, ilustrează perfect dilema a mii de români: merită să plătească asigurarea minimă de sănătate de 2.430 lei pe an pentru veniturile suplimentare sau e mai ieftin să plătească din buzunar pentru servicii medicale? Calculele arată o realitate surprinzătoare.
Ion este deja asigurat prin pensia sa, dar câștigă în plus 2.000-3.000 de lei lunar din lucrări de instalații sanitare pentru cunoscuți, bani pe care nu îi declară. Până acum s-a descurcat fără să plătească CASS pentru aceste venituri suplimentare, gândindu-se că oricum e asigurat prin pensie. Dar schimbările din ianuarie 2026 în sistemul de sănătate românesc și riscul de a avea contul poprit l-au obligat să se gândească serios: merită să plătească cei 2.430 lei pe an pentru veniturile nedeclarate?
Cât plătești pentru asigurarea minimă de sănătate
Conform reglementărilor în vigoare, persoanele care au venituri dar nu sunt asigurate prin angajator trebuie să plătească o contribuție minimă anuală de 2.430 de lei pentru a deveni asigurați în sistemul public de sănătate.
Suma poate părea mare la prima vedere, însă președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, explică că aceasta reprezintă „un fel de ofertă”: plătești la nivelul salariului minim pe șase luni, dar beneficiezi de asigurare completă 12 luni.
Banii pot fi plătiți în două tranșe: 608 lei inițial și restul de 1.822 lei până la 26 mai anul următor. Totuși, pentru persoanele cu venituri foarte reduse, această sumă plătită dintr-o dată poate reprezenta o povară semnificativă.
Important: Cei care nu plătesc CASS pentru veniturile lor riscă să aibă conturile poprite și să fie executați silit de ANAF, potrivit informațiilor confirmate de autorități.
Ce primești în schimbul celor 2.430 de lei: pachetul complet de servicii
Odată ce plătești contribuția, devii asigurat complet și ai acces la ceea ce se numește „pachetul de bază” de servicii medicale. Iată ce include:
Servicii medicale de bază
- Consultații nelimitate la medicul de familie pentru orice afecțiune
- Bilete de trimitere către specialiști pentru investigații și consultații gratuite
- Analize de laborator și investigații medicale (ecografii, radiografii) în limita fondurilor disponibile
- Consultații la medici specialiști în ambulatorii și spitale publice
- Internări în spital pentru orice afecțiune acută sau cronică
Medicamente și dispozitive medicale
- Medicamente gratuite sau compensate pentru diverse afecțiuni (cu rețetă de la medic)
- Dispozitive medicale compensate (ochelari, aparate auditive, proteze)
- Materiale sanitare pentru anumite boli cronice
Servicii de prevenție
- Vaccinuri gratuite sau compensate conform calendarului național de vaccinare și recomandărilor medicale
- Consultații și investigații de prevenție (controale periodice, screening-uri)
- Colonoscopie de screening pentru cancer colorectal (recomandat după 50 de ani)
Servicii complementare
- Kinetoterapie și fizioterapie
- Servicii psihologice
- Îngrijiri la domiciliu pentru cazuri care necesită
- Îngrijiri paliative
Calculul care arată dacă merită: exemple concrete de costuri
Pentru a înțelege mai bine dacă cei 2.430 de lei merită, să vedem cât ar costa aceleași servicii dacă le-ai plăti integral din buzunar:
Scenariul 1: Un pensionar sănătos (65-70 ani)
Investigații de prevenție și control anual:
Analize de laborat complete:
- Hemoleucogramă completă: 25-40 lei
- Glicemie și HbA1c (pentru depistare diabet): 60-80 lei
- Profil lipidic complet (colesterol, HDL, LDL, trigliceride): 60-80 lei
- Transaminaze (funcție hepatică): 30-40 lei
- Creatinină și uree (funcție renală): 35-45 lei
- Acid uric: 20-25 lei
- TSH (funcție tiroidiană): 45-60 lei
- PSA (pentru bărbați, screening cancer prostată): 60-80 lei
- Total analize: 335-450 lei
- Pentru asigurați: gratuit (în limita fondurilor)
Investigații imagistice:
- ECG (electrocardiogramă): 50-80 lei
- Ecografie abdominală: 150-250 lei
- Radiografie toracică: 80-120 lei
- Total imagistică: 280-450 lei
- Pentru asigurați: gratuit
Consultații medicale:
- Consult cardiologie: 150-250 lei
- Consult oftalmologic (control și prescripție ochelari): 150-200 lei
- Consult urologie (pentru bărbați): 150-200 lei
- Consult medicină internă: 150-200 lei
- Total consultații: 600-850 lei
- Pentru asigurați: gratuit
Ochelari de vedere cu lentile:
- Cost integral: 400-800 lei
- Pentru asigurați: compensare 150-200 lei
Total costuri anuale pentru controale de rutină: 1.615-2.550 lei
Și aici vorbim despre un an în care nu ai avut nicio problemă de sănătate serioasă, doar controale preventive recomandate la vârsta respectivă.
Scenariul 2: Un pensionar cu hipertensiune arterială (afecțiune foarte frecventă)
Dacă nu plătești CASS și ai hipertensiune, costurile anuale ar fi:
Consultații:
- Consultații cardiologie (trimestrial): 4 × 200 lei = 800 lei
- Pentru asigurați: gratuit
Analize regulate:
- Profil lipidic, glicemie, funcție renală (de 3-4 ori pe an): 4 × 120 lei = 480 lei
- Pentru asigurați: gratuit
Medicamente antihipertensive:
- Tratament combinat: 150-250 lei/lună × 12 = 1.800-3.000 lei
- Pentru asigurați: 80-150 lei/lună (cu rețetă compensată)
- Economie: 1.440-2.700 lei/an
Monitorizare:
- Holter tensional (24h): 200-300 lei
- Ecocardiografie: 250-350 lei
- ECG (de mai multe ori): 3 × 70 lei = 210 lei
- Pentru asigurați: gratuit
Total costuri anuale: 3.740-5.140 lei Pentru asigurați: aproximativ 960-1.800 lei
Economie anuală prin asigurare: 1.940-3.340 lei
Scenariul 3: Un pensionar cu diabet zaharat tip 2 și hipertensiune
Pentru cineva cu diabet și hipertensiune (combinație foarte frecventă), costurile anuale ar include:
Consultații:
- Consult diabet-nutriție: 4 × 200 lei = 800 lei
- Consult cardiologie: 4 × 200 lei = 800 lei
- Consult oftalmologic (complicații diabet): 2 × 200 lei = 400 lei
- Consult nefrologie: 2 × 200 lei = 400 lei
- Total: 2.400 lei
- Pentru asigurați: gratuit
Analize regulate:
- HbA1c: 4 × 70 lei = 280 lei
- Glicemie, profil lipidic, funcție renală: 4 × 150 lei = 600 lei
- Microalbuminurie: 2 × 80 lei = 160 lei
- Total: 1.040 lei
- Pentru asigurați: gratuit
Medicamente:
- Antidiabetice: 200-400 lei/lună × 12 = 2.400-4.800 lei
- Antihipertensive: 150-250 lei/lună × 12 = 1.800-3.000 lei
- Statine (control colesterol): 80-150 lei/lună × 12 = 960-1.800 lei
- Total medicamente: 5.160-9.600 lei
- Pentru asigurați (cu rețete compensate): 1.200-2.400 lei
- Economie: 3.960-7.200 lei
Glucometru și teste:
- Aparatul: 150-300 lei
- Teste glicemie (100-150 pe lună): 1.200-1.800 lei/an
- Pentru asigurați din Programul Național de Diabet: gratuit sau puternic compensat
Total costuri anuale fără asigurare: 9.950-15.140 lei Total costuri cu asigurare: 1.200-2.400 lei
Economie anuală prin asigurare: 7.550-12.740 lei
Scenariul 4: O urgență medicală (ex: fractură, infarct, AVC)
Un accident sau o urgență cardiovasculară pot genera costuri uriașe:
Infarct miocardic:
- Ambulanță: 300-500 lei
- Internare urgență + secție ATI: 3.000-5.000 lei
- Investigații (analize, ECG, ecografie cardiacă): 1.000-2.000 lei
- Angiografie coronariană: 3.000-5.000 lei
- Stent coronarian: 8.000-15.000 lei
- Medicamente pe perioada internării: 1.000-2.000 lei
- Total: 16.300-29.500 lei
- Pentru asigurați: gratuit (se plătește doar taxa de spitalizare de 10-15 lei/zi)
Practic, o singură urgență cardiovasculară te poate costa cât 6-12 ani de asigurare minimă.
Ce nu primești dacă nu ești asigurat: pachetul minimal
Persoanele neasigurate au acces doar la pachetul minimal de servicii, care include:
- Urgențe medicale (salvarea vieții)
- Boli cu potențial endemo-epidemic (COVID-19, gripă)
- Servicii de prevenție de bază
- Servicii pentru sarcină și lăuzie
Pachetul minimal NU include:
- Consultații la specialiști gratuite
- Analize de laborator gratuite (altele decât cele de prevenție)
- Medicamente gratuite sau compensate
- Vaccinuri gratuite sau compensate
- Internări pentru afecțiuni non-urgente
- Tratamente pentru boli cronice
- Kinetoterapie și recuperare după boală
Schimbările din ianuarie 2026: ce trebuie să știi
Începând cu 1 ianuarie 2026, au intrat în vigoare modificări importante care afectează în special pacienții cu boli cronice neasigurați:
Pentru pacienții din Programele Naționale de Sănătate (PNS) care nu plătesc CASS:
- Rămân asigurați doar pentru afecțiunea principală din program
- Nu mai primesc tratament gratuit pentru complicațiile sau alte boli care apar
- Nu mai au acces la vaccinuri gratuite sau medicamente compensate pentru alte afecțiuni
Excepții: Pacienții cu cancer, HIV/SIDA și tuberculoză rămân asigurați complet până la vindecare, fără să plătească CASS.
Pentru programele MONITOR (pacienți cu boli grave care beneficiau de investigații peste plafon):
- Doar pacienții oncologici mai pot face orice investigații peste plafon în 5 zile
- Ceilalți pacienți (diabet, boli cardiovasculare, neurologice, renale) mai fac doar o investigație de înaltă performanță pe an peste plafon
- Restul investigațiilor se fac în limita fondurilor disponibile, ca toți ceilalți asigurați
Conform CNAS, aceste modificări au fost necesare pentru a da acces la servicii medicale și pacienților cu afecțiuni acute, care așteptau mult timp pentru investigații, în timp ce pacienții cronici din MONITOR aveau prioritate.
Cine trebuie să plătească și cine este exceptat
Trebuie să plătească CASS:
- Persoanele cu venituri care nu sunt angajate cu contract de muncă (freelanceri, PFA-uri)
- Cei care au venituri din chirii, drepturi de autor sau alte surse
- Persoanele care primesc bani din străinătate de la familie dar nu îi declară
- Pensionarii care au și alte venituri suplimentare nedeclarate
- Oricine are o sursă de venit și nu face parte din categoriile exceptate
Sunt exceptați de la plată (asigurați automat):
- Copiii și tinerii până la 26 de ani dacă provin din sistemul de protecție a copilului
- Studenții
- Persoanele cu handicap (pentru indemnizația de handicap; dacă au alte venituri, plătesc pentru acelea)
- Pensionarii cu pensii sub 3.000 lei (asigurați automat prin pensie)
- Gravidele
- Cazurile sociale care primesc ajutor social
Important pentru pensionari: Dacă pensia ta depășește 3.000 lei, ești deja asigurat prin CNAS prin pensia ta. Dacă ai și alte venituri suplimentare (chirii, muncă la negru, venituri din agricultură), în teorie ar trebui să plătești CASS și pentru acele venituri. Dacă pensia ta este sub 3.000 lei și nu ai alte venituri, nu plătești nimic.
Perspectivele sistemului: eliminarea plafoanelor la analize
CNAS lucrează la o soluție pentru eliminarea plafoanelor la laboratoarele de analize, una dintre cele mai mari probleme ale sistemului actual. Președintele CNAS a anunțat că ținta este ca aceasta să fie implementată în a doua jumătate a anului 2026.
Soluția propusă include:
- Reguli clare de prescriere a celor aproximativ 100 de analize decontate de Casă
- Bugetare globală pentru serviciile de laborator
- Ghiduri medicale care să stabilească frecvența optimă pentru fiecare tip de analiză
Astfel, un pacient nu va mai face colesterolul de 10 ori pe an (când nu e necesar), iar altul să nu poată face nici măcar o dată.
Concluzia: merită sau nu cei 2.430 lei?
Calculele arată clar: pentru persoanele în vârstă, asigurarea minimă de sănătate este o investiție care se rentabilizează aproape sigur.
După 60 de ani, riscul de a dezvolta boli cronice crește exponențial. Hipertensiunea arterială afectează peste 40% din populația adultă din România, diabetul zaharat peste 10%, iar bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces. La aceste vârste, nu mai e vorba de „dacă” vei avea nevoie de servicii medicale, ci de „când” și „cât de des”.
Chiar dacă ești relativ sănătos, doar controalele medicale anuale recomandate la vârsta ta (analize, ECG, ecografii, consultații) depășesc deja suma asigurării. Dacă ai o boală cronică precum hipertensiunea sau diabetul, economiile prin medicamente compensate singure pot fi de 2.000-7.000 lei pe an. Iar dacă apare o urgență medicală – un infarct, un AVC, o fractură – costurile pot ajunge la zeci de mii de lei.
Pentru cei aproximativ 26.000 de români care sunt înscriși în Programe Naționale de Sănătate dar nu plătesc CASS, mesajul este clar: fie găsesc modalitatea de a plăti cei 2.430 lei pe an și rămân asigurați complet, fie riscă să piardă accesul la tratamente gratuite pentru orice altceva în afară de boala lor principală.
Problema reală nu este dacă merită să te asiguri, ci cum poate fi făcut mai ușor pentru oameni să plătească această contribuție. Posibilitatea de a plăti în tranșe mai mici (lunar sau trimestrial), un proces simplificat de plată (fără complexitatea Declarației Unice) și o comunicare mai clară din partea autorităților ar face ca mai mulți români să își plătească asigurarea în mod voluntar.
Sistemul de sănătate românesc nu este perfect, are plafoane la servicii, liste de așteptare și resurse limitate. Dar pentru cei 2.430 lei pe an, oferă o plasă de siguranță care, la vârsta pensionării, poate face diferența între a-ți petrece bătrânețea fără griji financiare legate de sănătate și a ajunge să vinzi casa pentru a plăti tratamentele.
Surse: Interviu CNAS publicat de Foaia de Observație, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății
