Cât de periculoasă este epuizarea. La ce semne trebuie să fiu atent?

Sunteți în mod constant stresat, obosit și simțiți că nu vă puteți termina niciodată munca? Probabil că suferiți de epuizare. Cum poți detecta semnele de alarmă pentru a preveni această stare de epuizare?

Cum să identifici și să preveniți suprasolicitarea. La ce semne trebuie să fiu atent?

Care sunt semnele de avertizare și cum poți evita acest lucru? Răspunsul vine  de la Emilie Perrot, psiholog clinician, psihoterapeut și doctor în psihologia muncii.

Ce este suprasolicitarea?

Suprasolicitarea se referă la o stare de stres și oboseală persistentă și de durată care afectează atât sfera profesională, cât și cea personală. „Ai impresia că nu-ți poți face treaba, nu dormi niciodată suficient și ești mereu în criză de timp”, spune psihologul.

„Pe termen lung, suprasolicitarea poate duce la epuizare în sfera profesională sau chiar la un sindrom de colaps, o stare de depresie”, avertizează ea. Cu alte cuvinte, persoanele în cauză nu mai sunt capabile să facă față stresului cronic și numeroaselor solicitări pe care le primesc zilnic.

Suprasolicitare sau epuizare: care sunt diferențele?

Suprasolicitarea, spre deosebire de burn out, nu se referă doar la sfera profesională. Se aplică, de asemenea, sferei private și celei familiale. Cauza? Imperativele familiale, procedurile administrative, diversele întâlniri, gestionarea financiară zilnică (cumpărături, chirie și alte facturi), gestionarea eventualilor copii și/sau animale de companie, precum și presiunea de a reuși în toate (a mânca bine, a se împlini în muncă, în viața de părinte, în relația de cuplu etc.).

Starea de epuizare

Suprasolicitarea poate fi văzută ca o etapă care precede epuizarea. Starea de epuizare este, în general, mai puțin avansată decât în cazul burn-out-ului”, spune Emilie Perrot, potrivit Sante Magazin.

Sunt unii oameni mai sensibili la ea?

Suprasolicitarea, epuizarea, epuizarea… Aceste expresii au devenit atât de obișnuite în viața noastră profesională și personală, încât par aproape des folosite. Cu toate acestea, ele descriu situații foarte reale, care pot avea consecințe grave pentru persoanele în cauză și pentru cei din jurul lor.

Sentimentele de prăbușire sunt mai frecvente în cazul personalităților foarte investite și dependente emoțional. Din păcate, nu există o „populație de risc” care să poată fi monitorizată în mod special. Oricine poate, la un moment dat, să se simtă copleșit în viața personală și profesională”, insistă ea.

Cu toate acestea, anumiți factori individuali și profesioniști îi pot predispune pe oameni la perioade tulburi: „atunci când treci printr-un doliu, când ai grijă de o familie, când ai o povară parentală grea, când acumulezi probleme de sănătate, când simți o suferință etică la locul de muncă, când ești lipsit de recunoaștere sau suferi din cauza culturii cifrelor în companii etc.”, spune Emilie Perrot.

Suprasolicitarea: care sunt cauzele acestei epuizări?

Atunci când cineva se confruntă cu această problemă, oamenii indică adesea responsabilitățile individuale: „nu știu cum să-și gestioneze timpul”, „nu știu cum să-și gestioneze volumul de muncă”, „nu știu să delege”, „trebuie să înceteze să se mai plângă și să se adune” etc.

Această atitudine nu face decât să ducă la o lipsă de motivație. Această atitudine are ca rezultat doar culpabilizarea femeilor și bărbaților într-o stare de epuizare și vulnerabilitate totală.

Rețineți: adulții sunt primii afectați, dar și copiii pot prezenta simptome de epuizare, mai ales dacă programul lor este prea încărcat pentru vârsta lor și nu au timp să se odihnească și să se relaxeze.