Din cuprinsul articolului
Cât timp afectează COVID-19 organismul. Virusul Covid-19 reprezintă o mare provocare pentru sistemul medical. Milioane de oameni suferă în continuare din cauza virusului. Cauzele exacte ale bolii, cunoscute sub numele de Covid, nu sunt încă cunoscute. Dar noi cercetări oferă noi indicii, descriind impactul pe care boala îl are asupra organismului după ce oamenii s-au ”vindecat”.
Cât timp afectează COVID-19 organismul. Ce părți ale corpului sunt afectate cel mai tare
COVID de „lunga durata” este diferit, supun oamenii de știință, o boală cronică cu o mare varietate de simptome, dintre care multe nu sunt explicabile folosind teste de laborator convenționale.
Ultimele studii estimează că probabil 10 până la 30% dintre persoanele infectate cu coronavirus pot dezvolta simptome pe termen lung. Nu este clar de ce unii oameni dezvoltă Covid de ”lungă durată” și alții nu. Pânî în acest moment, patru factori arată ce părți ale organismului sunt cele mai afectate: creierul, plămânii, sistemul circulator și sistemul imunitar.
Sistemul imunitar
Pacienții cu Covid lung au sistemul imunitar perturbat în comparație cu pacienții post-Covid care se recuperează complet. Mulți cercetători cred că disfuncția imună cronică după o infecție cu coronavirus poate declanșa un lanț de simptome în tot corpul. Există posibilitatea ca organismul să se lupte în continuare cu rămășițele coronavirusului.
Studiile în desfășurare încearcă să afle dacă aceste rezervoare virale provoacă inflamație în țesuturile înconjurătoare, ceea ce ar putea duce la perturbarea creierului.
Așadar, boala poate declanșa un răspuns autoimun de durată și dăunătoare. Studiile au descoperit niveluri surprinzător de ridicate de autoanticorpi , care atacă în mod eronat țesuturile pacientului, la multe luni după o infecție inițială.
Sistemul circulator afectat
Studiile inițiale sugerează că disfuncția sistemului circulator ar putea afecta fluxul de oxigen către mușchi și alte țesuturi, limitând capacitatea aerobă și provocând oboseală severă.
Într – un studiu recent, pacienții au avut dificultăți la mersul pe bicicletă. În ciuda faptului că au inimi și plămâni aparent normali, mușchii lor au fost capabili să extragă doar o parte din cantitatea normală de oxigen din vasele de sânge mici în timp ce pedalau, reducându-și semnificativ capacitatea de efort.
Un posibil vinovat: inflamația cronică poate deteriora fibrele nervoase care ajută la controlul circulației, o afecțiune numită neuropatie cu fibre mici. Fibrele deteriorate, observate în biopsiile de piele , sunt asociate cu disautonomie , o defecțiune a funcțiilor automate cum ar fi ritmul cardiac, respirația și digestia, care este foarte frecventă la pacienții cu Covid lung.
Creierul, afectat de coronavirus
Persoanele cu cazuri ușoare de Covid au xperimenta tulburări cognitive susținute , inclusiv atenție redusă, memorie și găsirea cuvintelor. Posibilele probleme neurologice pe termen lung de la Covid constituie „o criză majoră de sănătate”, potrivit dr. Avindra Nath, directorul clinic al Institutului Național de Tulburări Neurologice și AVC.
Cercetătorii au descoperit o gamă largă de disfuncții în creierul pacienților COVID de „lunga durata”. Deși nu este clar cât de ce virusul afectează creierul, specialiștii spun că și infecțiile ușoare par să provoace inflamații semnificative ale creierului, potrivit cercetătorilor, care i-au inclus pe dr. Nath, dr. Iwasaki și dr. Michelle Monje, neurolog la Stanford.
Infecțiile pot declanșa supraactivarea celulelor imune numite microglia într-un mod care pare similar cu procesul care poate contribui la probleme cognitive în îmbătrânire și la unele boli neurodegenerative.
Plămânii, afectați de COVID
Respiratie scurta sau imposibilitatea de a face un inspir profund este un simptom frecvent al Covid-ului prelungit. Dar aceste simptome pot revin la normal.
Folosind scanări RMN specializate, o echipă de cercetători britanici au găsit dovezi preliminare de leziuni pulmonare la un grup mic de pacienți lungi cu Covid, care nu fuseseră niciodată spitalizați. Scanările detaliate ale funcției pulmonare au indicat că majoritatea pacienților au preluat oxigen mai puțin eficient decât oamenii sănătoși, chiar dacă structura plămânilor lor părea a fi normală.
Cercetătorii au avertizat că va fi nevoie de un grup mai mare de pacienți pentru a confirma concluziile. Dacă rezultatele se mențin, posibilele explicații pentru dificultățile de respirație observate includ microcheaguri în țesuturile pulmonare sau o îngroșare a barierei sânge-aer care reglează absorbția de oxigen în plămâni, potrivit New York Times.
