Din cuprinsul articolului
Luna în care se naște un copil poate influența durata de viață a acestuia, potrivit unui studiu italian care arată că, în emisfera nordică, copiii născuți primăvara și vara au o durată de viață mai scurtă decât cei născuți toamna și iarna.
Opusul este valabil în emisfera sudică, unde copiii născuți primăvara și vara trăiesc mai mult.
Într-un nou studiu publicat în Demographic Research, cercetătorii de la Universitatea din Florența și de la Universitatea din Bologna au folosit trei lentile pentru a analiza efectul lunii de naștere asupra duratei de viață a adulților care aveau cel puțin 50 de ani. Ei au analizat în interiorul familiilor pentru a vedea factorii de la nivelul familiei care ar putea explica diferențele în ceea ce privește durata de viață a rudelor. Ei au analizat înregistrările nașterilor și ale deceselor pe o perioadă de 200 de ani, folosind datele recensământului din 1700 până în 1899. Și au analizat variațiile geografice.
„Efectul este relativ consistent între cohorte, zona geografică de recensământ și între și în cadrul familiilor”, au scris ei, menționând că au găsit „dovezi reziduale că debilitarea in utero poate explica acest rezultat”.
Momentul naștere are un impact profund asupra startului în viață
Experții consideră că, condițiile din momentul nașterii unui copil au un impact profund asupra tipului de start sănătos pe care îl are acel copil. Iar unele dintre efecte stabilesc cursul pentru întreaga viață, ceea ce face crucial ca bebelușii să aibă un start bun.
Examinarea lunii de naștere și a unei posibile relații cu momentul în care cineva moare există de cel puțin câteva decenii. Iar studiile au examinat, de asemenea, posibilele legături între luna de naștere și câștigurile, faptul de a avea anumite boli și altele.
Un studiu a constatat, de exemplu, că bebelușii născuți în luna mai sunt mai puțin predispuși să dezvolte anumite boli grave.
Un altul a constatat că faptul de a te naște iarna sau primăvara „a fost asociat în mod semnificativ cu mortalitatea din toate cauzele și cu mortalitatea cauzată de boli cardiovasculare în zonele rurale din China”.
Un studiu de date al Universității Columbia a constatat că luna de naștere „ajută la determinarea riscului” de astm, ADHD, boli de inimă și alte 39 de probleme medicale comune.
Cei născuți în decembrie, ianuarie și februarie au un risc cu 7% mai mic de demență
Niciunul dintre aceste studii nu are nimic de-a face cu astrologia. În timp ce se ocupa de un studiu care a constatat că cei născuți în decembrie, ianuarie și februarie au un risc cu 7% mai mic de demență mai târziu în viață, în comparație cu copiii născuți în iunie, iulie și august, New Scientist a declarat că experții spun că luna de naștere este un „marker pentru condițiile de mediu”.
„Bebelușii născuți vara sunt mai tineri atunci când se confruntă cu infecțiile respiratorii din prima lor iarnă, de exemplu”, se arată în articol.
„Iar în trecut, bebelușii născuți primăvara și vara ar fi fost în perioada târzie de gestație, când aprovizionarea cu fructe și legume proaspete din recolta de toamnă s-ar fi terminat în mare parte. Poluarea cauzată de focurile de lemne sau de încălzirea cu cărbune ar fi putut juca, de asemenea, un rol”.
Într-un studiu din 2001 privind durata de viață și luna de naștere, cercetătorii au afirmat că luna de naștere „este un indicator al expunerilor la mediul înconjurător care duc la debilități in utero, care, la rândul lor, modelează modelele de mortalitate în timpul vieții ulterioare”. Dar, în timp ce unele studii au repetat constatarea în anii care au trecut, altele nu au găsit o asociere.
Copiii născuți toamna au greutate mai mare la naștere
Cercetătorii studiului din 2001 au numit rezultatele lor „în concordanță cu constatarea că, la începutul secolului trecut, copiii născuți toamna aveau o greutate la naștere mai mare decât cei născuți în alte anotimpuri”.
În plus, diferențele în ceea ce privește durata de viață a adulților în funcție de luna nașterii scad în timp și sunt semnificativ mai mici în cohortele mai recente, care au beneficiat de îmbunătățiri substanțiale în ceea ce privește sănătatea maternă și infantilă”.
Noul studiu spune că nu este clar ce tip de debilitate in utero ar putea face diferența. Factorii influențați de perioada anului ar putea include nutriția maternă, condițiile climatice și bolile infecțioase, notează ei. Și, cu siguranță, în studiul de 200 de ani din anii 1700 și 1800, alimentele care erau disponibile ar fi variat în funcție de anotimp.
„S-a demonstrat că nutriția in utero are efecte puternice asupra sănătății și supraviețuirii copiilor la naștere și în copilărie și a fost, de asemenea, legată de apariția unor boli mai târziu în viață”, se arată în studiu. Însă autorii notează că studiile au arătat dovezi mixte că aceasta afectează mortalitatea la vârsta adultă.
