Din cuprinsul articolului
Curtea Constituțională a României discută miercuri una dintre cele mai sensibile sesizări ale ultimilor ani, o contestație care ar putea bloca reforma pensiilor de serviciu pentru magistrați. Înalta Curte de Casație și Justiție a contestat legea prin care Guvernul vrea să modifice radical condițiile de pensionare și formula de calcul a veniturilor din magistratură.
Sesizare unanimă din partea ICCJ: acuzații de discriminare și încălcarea independenței justiției
Demersul Înaltei Curți a fost decis în unanimitate de Secțiile Unite. Instanța supremă a transmis că, la „data de 5 decembrie 2025, ora 12:00… Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în unanimitate a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte: Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”.
În sesizare, magistrații acuză faptul că noua lege „încalcă brutal independenţa justiţiei” și că „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi”. Documentul semnalează și lipsa de claritate a textului legislativ, afirmând că proiectul „utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept”.
Judecătorii contestă urgența invocată de Guvern
ICCJ critică și modul în care Executivul a justificat procedura de urgență, susținând că Guvernul a invocat greșit prevederile din PNRR.
„Invocarea condiţionalităţilor Jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context şi este neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul nefiind stabilirea modalităţilor de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială privind supraimpozitarea”, explică Înalta Curte.
Modificări considerate abrupte: creșterea vârstei de pensionare îi lovește pe 45% dintre magistrați
Unul dintre cele mai criticate aspecte este lipsa unei perioade reale de tranziție. Potrivit sesizării, noile reguli îi afectează direct pe aproape jumătate dintre magistrați.
„Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani”, arată judecătorii.
Critici dure privind discriminarea financiară față de alte categorii
Magistrații reclamă și faptul că legea introduce un tratament discriminatoriu, în comparație cu alte profesii care beneficiază de pensii de serviciu.
„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizaţiile brute, la magistraţi fiind propus unul mult inferior”, susține instanța supremă.
Potrivit sesizării, și plafonarea veniturilor este disproporționată. „Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net”, se subliniază în document.
Judecătorii afirmă că „discriminarea este evidentă şi nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului”, mai ales în condițiile în care impactul bugetar al pensiilor magistraților este redus.
Ce prevede legea contestată
Proiectul asupra căruia Guvernul și-a angajat răspunderea prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani și o vechime minimă în muncă de 35 de ani. În același timp, baza de calcul a pensiei ar scădea la 55% din media indemnizațiilor brute pe ultimele 60 de luni, iar venitul net ar fi plafonat la 70% din ultimul salariu.
Legea a mai picat o dată la Curtea Constituțională, în octombrie, din motive procedurale legate de avizul CSM.
Sursa: Puterea
