Sari la conținut

Ce au dezvăuit autopsiile pacienților morți de COVID-19. Ce îi ucide, de fapt?

depistare a infecției cu Sars-CoV-2
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
SARS-CoV-2 poate persista dincolo de perioada de boală acută

Autopsiile pacienților morți de COVID-19 au scos la iveală că fiecare dintre cei răpuși de noul coronavirus aveau o formă de tromboză (cheaguri de sânge).  E posibil ca aceștia să fie răpuși de consecințele apariției chegurilor de sânge: accidente vasculare, infarct miocardic, embolie pulmobară. Însă, organismul activează sistemul de coagulare a sângelui, producând cheaguri, tot din cauza coronavirusului care, fie atacă direct vasele de sânge și miocardul, fie declanșează o reacție exagerată a sistemului imunitar ducând la formarea cheagurilor. 

Profesorul Graham Cooke, specialist în boli infecțioase la Imperial College London, a analizat post-mortem ce s-a întâmplat în organismul pacienților omorâți de noul coronavirus și a descoperit că toți prezentau tromboză. Aceste rezultate susțin teoria potrivit căreia Covid-19 cauzează și complicații vasculare.

Deși COVID-19 este considerat o boală respiratorie care atacă plămânii, în cazuri grave poate dăuna și altor organe.

Cheagurile de sânge reprezintă una dintre numeroasele complicații surprinzătoare și au dus la testarea unui medicament menit să oprească tromboza.

„Am văzut pacienți cu tromboză coronariană (un cheag de sânge într-un vas cardiac) și tromboză vasculară (un cheag de sânge în vene, în general). Deci, se pare că activarea sistemului de coagulare este o parte foarte importantă a bolii,” a explicat prof. Cooke, în cadrul unui webinar pentru Royal Society of Medicine.

Una din trei persoane care fac forme grave de COVID-19, dezvoltă cheaguri de sânge periculoase, lucru care poate contribui la decesul acestora, potrivit oamenilor de știință.

Cheagurile pot deveni fatale dacă migrează către organele majore, precum plămânii, și întrerup alimentarea cu sânge a acestora.

Cheagurile de sânge pot declanșa atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, insuficiență de organ și embolie pulmonară, dacă migrează către organele majore.

Autopsiile pacienților morți de COVID-19

Deși experții nu sunt siguri de ce virusul provoacă blocaje, există trei teorii principale:

FURTUNA DE CITOKINE

Teoria predominantă este aceea că apariția cheagurilor de sânge este rezultatul unei reacții exagerate a sistemului imunitar, numită „furtună de citokine”. Citokinele sunt molecule de semnalizare chimică care ghidează un răspuns imun sănătos.

Acestea dau semnalul celulelor sistemului imunitar să atace moleculele virale din organism.

Doar că în cazul anumitor persoane, acest răspuns este exagerat și celulele imune încep să atace și țesutul sănătos, proces cunoscut sub numele de furtună de citokine.

Pe măsură ce vasele de sânge se deteriorează, pot apărea scurgeri, determinând scăderea tensiunii arteriale și crescând riscul formării cheagurilor de sânge.

REZULTATUL INFECȚIEI

O altă categorie a cercetătorilor suțin că apariția accidentelor vasculare cerebrale poate reprezenta un efect al modului în care SARS-CoV-2 invadează corpul uman.

Profesorul Ian Jones, virolog la Universitatea Reading, a declarat pentru MailOnline: „Coronavirusul se lipește de o enzimă numită ACE2 care se află pe suprafața celulei și  în acest fel funcția enzimatică a ACE2 este redusă. Consecința acestui lucru este apariția unui dezechilibru al hormonilor numiți Angiotensina I și Angiotensina II care reglează împreună tensiunea arterială. Ar putea avea legătură cu apariția accidentelor vasculare cerebrale raportate.”

FORMA UNICA  VIRUSULUI

Dr. Robert Bonow, profesor de cardiologie la Northwestern University, a spus că poate fi de vină forma unică a coronavirusului care cauzează probleme de coagulare a sângelui.

El a spus că virusul se poate atașa și de vasele de sânge. Odată ce se lipește de aceste celule ale vaselor de sânge, particulele virale pot provoca leziuni atât la nivelul acestora, precum și la nivelul mușchiului inimii, spune Bonow.

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel