Ce boală cruntă pot face pacienţii cu celiachie dacă nu se feresc de gluten

Sensibilitatea la gluten cunoscută şi sub numele de celiachie este ereditară şi necontagioasă şi odată apărută nu mai dispare niciodată.

Cel mai frecvent, spun medicii, celiachia apare după vârsta de 7-8 luni, când se introduc făinoasele în alimentaţia copiilor, însă nu este exclus să se manifeste chiar mai devreme. „Din cauza intoleranţei la gluten, copilul nu mai ia în greutate, nu mai creşte şi are scaune grăsoase, abundente, decolorate, albicioase”, completează dr. Ciubotaru.

Pacienţii cu celiachie trebuie să evite produsele care conţin gluten, în caz contrar sistemul imunitar se apără producând leziuni la nivelul intestinului subţire. Apar, apoi dureri abdominale, diaree, pierdere în greutate şi carenţe de calciu, fier sau fosfaţi. Potrivit unui studiu publicat în Annals of Internal Medicin, persoanele care au celiachie şi nu evită glutenul au un risc crescut de limfom.

Limfomul este o formă de cancer care afectează sistemul circulator limfatic ce face parte din mecanismul natural de apărare al organismului. Acesta este constituit dintr-o reţea de mici canale, vasele limfatice, prin ­care circulă anticorpii, celulele care distrug virusurile şi bacteriile. În cazul apariţiei limfomului, are loc o înmulţire exagerată a limfocitelor (care alcătuiesc limfa), care se acumulează atât la nivelul ganglio­nilor, cât şi la nivelul unor organe.

în cadrul studiului, cercetătorii au adunat date de la 7.625 de pacienţi cu celiachie în perioada 2006-2008. Biopsiile acestora au arătat că 43% dintre pacienţi aveau atrofie vilozitară (o afecţiune caracterizată printr-o atrofiere a vilozităţilor mucoasei intestinului subţire şi favorizată de absorbţia glutenului). Atrofierea vilozitară este un semn că pacientul nu a evitat produsele care conţin gluten.

Oamenii de ştiinţă au comparat apoi rezultatele cu cele ale persoanelor care au urmat o dietă fără gluten şi au ajuns la concluzia că pacienţii cu atrofie vilozitară au un risc crescut de limfom.