Hrănirea bebeluşului cu lapte matern este asociată cu o serie tot mai mare de beneficii. Cel mai recent este legat de coeficientul de inteligenţă. Potrivit unui studiu publicat în revista ‘JAMA Pediatrics’, bebeluşii care au fost alăptaţi de mame mai mult timp dovedesc o dezvoltare cognitivă mai avansată.
Numeroase studii au demonstrat că acest ‘aliment ideal’ (definit astfel de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, OMS) reduce riscul de a suferi de o formă acută de otită, diaree, pneumonie sau infecţii urinare.
Pe termen lung, alăptarea se asociază, de asemenea, cu o mai mică probabilitate de a suferi de alergii şi diabet. Unele cercetări indicau deja o dezvoltare cognitivă mai pronunţată, însă ‘aveau unele limitări’, explică autorii acestui studiu, de la Spitalul de copii din Boston (SUA).
Mandy Belfort şi echipa sa au examinat efectul pe care îl puteau avea durata şi hrănirea exclusivă cu lapte matern de către 1.312 femei asupra dezvoltării cognitive a copiilor lor până la vârsta de şapte ani. Copiii hrăniţi cu lapte matern pe o perioadă mai mare (şase luni, cum recomandă OMS) dovedeau la vârsta de trei ani un nivel mai înalt de inteligenţă verbal-lingvistică, iar la şapte ani, nivelul coeficientului lor de inteligenţă era mai mare decât cel al minorilor care nu fuseseră alăptaţi, potrivit cercetătorilor. Totuşi, ‘nu am văzut vreo legătură cu memoria sau capacitatea de învăţare’, a spus Belfort.
‘Alăptarea maternă în primul an de viaţă ar putea mări inteligenţa copilului cu până la patru puncte’, subliniază autorul editorialului care însoţeşte studiul, Dimitri Christakis, de la Institutul de cercetări al Spitalului de copii din Seattle (SUA).
Aceste rezultate pun în evidenţă, ‘pentru prima dată, o relaţie cauzală între alăptarea maternă în primul an de viaţă al bebeluşului şi dezvoltarea inteligenţei în anii următori’, concluzionează autorii studiului. Pentru prima dată – pentru că, până acum, studiile care analizau această asociere nu luau în calcul mulţi factori care au influenţă asupra inteligenţei umane precum cei socio-economici, mediul din casă ori inteligenţa mamei.
Totodată, potrivit medicului pediatru Maite Hernández, coordonatoare a Iniţiativei pentru umanizarea asistenţei la naştere şi alăptare (IHAN), se ştie că nivelul de studii al mamei are legătură cu începerea şi menţinerea alăptării.
După ce au luat în calcul acest tip de factori (inclusiv dieta mamei în perioada alăptării – şi introducerea peştelui are legătură cu coeficientul de inteligenţă al bebeluşului), Belfort şi colegii săi au determinat o clară influenţă a alăptării asupra dezvoltării cognitive a celor mici. Adică, ‘cele patru puncte diferenţă se datorează numai laptelui matern’, precizează Hernández comentând acest studiu.
Rezultatele vin în sprijinul recomandării naţionale şi internaţionale care promovează alăptarea exclusivă în primele şase luni de viaţă. Dacă aşa stau lucrurile, alăptarea maternă ar avea capacitatea de a potenţa inteligenţa populaţiei de la o generaţie la alta, mai spune Maite Hernández
