Din cuprinsul articolului
Endometrita reprezintă o inflamație a mucoasei uterului, frecvent întâlnită la persoanele cu boală inflamatorie pelvină. Atenție, endometrita și endometrioza sunt afecțiuni diferite – cea din urmă constă în dezvoltarea unor fragmente de țesut similare endometrului în afara uterului, precum ovarele sau trompele uterine –, însă ambele pot avea un impact negativ asupra fertilității.
Endometrita cronică este asociată cu un risc mai mare de avort spontan și eșec repetat de implantare a embrionului în cazul femeilor care doresc să rămână însărcinate prin fertilizare in vitro.
Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie cu supraspecializare în infertilitate, detaliază în continuare care sunt cauzele și simptomele endometritei, dar și cum poate fi tratată și prevenită această afecțiune.
Care sunt simptomele de endometrită
Endometrita poate fi uneori complet asimptomatică. Dar există și situații când femeia care suferă de endometrită prezintă unul sau mai multe dintre următoarele simptome:
- disconfort/durere la nivel pelvian
- secreție vaginală abundentă (leucoree)
- sângerare vaginală în afara menstrei
- durere la contact sexual
- episoade frecvente de cistită ori vaginită
- febră
- balonare
- constipație
- dificultate/durere la defecație
Din cauza microbilor care determină inflamația mucoasei uterului, femeile cu endometrită au un risc mai mare să prezinte contracții uterine mai puternice, un nivel mai scăzut de limfocite NK (natural killer), o receptivitate endometrială mai scăzută (ca urmare a rezistenței la terapia cu progesteron) și diverse modificări care creează un mediu „neprietenos” pentru embrion. În consecință, embriotransferul adesea eșuează sau sarcina obținută pe cale naturală se oprește în evoluție.
În lipsa unui tratament adecvat, endometrita poate duce la apariția unor complicații, uneori amenințătoare de viață.
Infertilitatea este doar una dintre aceste complicații. Alte probleme care pot apărea, dacă afecțiunea nu este tratată, sunt peritonita pelvină, abcesele (colecțiile de puroi) în uter, ovare sau trompele uterine, septicemia sau șocul septic, cele din urmă fiind considerate urgențe medicale care necesită tratament imediat.
Endometrita: cauze și factori de risc
Cele mai frecvente cauze ale endometritei sunt infecțiile bacteriene cu E.coli, streptococi și enterococi sau infecțiile cu transmitere sexuală, cum ar fi chlamydia și gonoreea.
Un risc mai mare de a se confrunta cu endometrita îl au femeile care au trecut printr-o naștere cezariană, cele care au avut un travaliu prelungit cu ruperea membranelor sau care au fost supuse unui chiuretaj.
Totodată, este posibil ca riscul de endometrită să crească și în urma unei histeroscopii, a introducerii unui sterilet ori a spălăturilor intravaginale.
Analize pentru diagnosticul de endometrită
Cea mai eficientă cale de diagnostic pentru endometrită este biopsia endometrială, care constă în prelevarea unor fragmente de țesut din mucoasa uterului și analiza acestora din punct de vedere anatomo-patologic (micro-polipii cu aspectul unei căpșuni și prezența markerului CD138 sunt semne sugestive de endometrită).
Această investigație NU se face femeilor însărcinate, durează maximum 15 minute și se face de obicei fără anestezie. În timpul procedurii și câteva zile după aceasta este posibil să apară ușoare crampe similare celor de la menstruație, care pot fi calmate cu analgezice. De asemenea, în perioada următoare recoltării probelor se recomandă evitarea tampoanelor interne, a raporturilor sexuale și a băilor în cadă sau a înotului.
Alte analize care pot fi recomandate de medic pentru confirmarea diagnosticului de endometrită sunt testele de sânge și de secreție vaginală și/sau laparoscopia.
În funcție de rezultatul biopsiei endometriale și al celorlalte teste, medicul va stabili care este cel mai bun plan de tratament.
Cum se tratează endometrita
Tratamentul endometritei constă în administrarea de antibiotice pe o perioadă de 14 zile, de regulă cu doxiciclină sau, în cazul bacteriilor rezistente, cu ciprofloxacină și metronizadol.
În cazul în care endometrita este cauzată de o infecție cu transmitere sexuală, va fi necesar ca și partenerul să urmeze tratament cu antibiotice, conform recomandărilor medicului.
La finalul tratamentului se repetă biopsia endometrială pentru confirmarea eliminării inflamației endometrului. Din fericire, tratamentul este eficient în marea majoritate a cazurilor de endometrită și duce la creșterea șanselor de succes în ceea ce privește obținerea sarcinii și ducerea la termen a acesteia fără complicații, fie că este obținută prin FIV sau pe cale naturală.
Pentru a preveni apariția sau recurența acestei afecțiuni, se recomandă folosirea prezervativului și screeningul periodic pentru depistarea timpurie a infecțiilor cu transmitere sexuală, precum și respectarea cu strictețe a măsurilor de igienă din timpul intervențiilor ginecologice.
