Sari la conținut

Ce este Tulburarea de Stres Post-Traumatic (TSPT) şi cum putem scăpa de ea?

depresie
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
simptome mai putin cunoscute ale depresiei
Stresul post-traumatic este o tulburare care se dezvoltă după ce experimentăm un eveniment pe care îl percepem ca fiind unul periculos, şocant sau înfricoşător, precum un accident grav de maşină, rănirea sau moartea unei persoane drage etc.

În opinia specialiştilor, atunci când experimentăm un asemenea eveniment, trauma este resimțită atât la nivel psihologic, cât și fiziologic. Organismul nostru declanşează instantaneu un mecanism de “luptă sau fugi”, iar acesta este apoi retrăit la aceeași intensitate sau una asemănătoare, chiar și ani de zile după incident.

Datorită acestui mecanism de auto-protecţie, multe persoane reuşesc să îşi revină în mod natural după acel eveniment traumatizant. În cazul în care şocul este mult prea mare, iar persoanele în cauză resimt stresul şi sunt în continuare speriaţi chiar dacă pericolul a trecut, atunci suferă de stres post-traumatic. La ora actuală, singura metodă creată special pentru tratarea stresului post-traumatic este Tehnica Rewind, care se foloseşte de puterea minții pacientului pentru a rescrie datele evenimentului producător de stres și pentru a-l descărca de emoția negativă.

“Sistemul nervos cunoaşte două moduri automate sau reflexive de a răspunde la evenimentele stresante. În primul rând, prin mobilizare, atunci când inima începe să bată tare, tensiunea arterială creşte, muşchii se contractă, creşte rezistenţa şi viteza de reacţie. În acest caz, odată ce pericolul a trecut, sistemul nervos calmează corpul, scade frecvenţa cardiacă şi se revine la echilibru. În al doilea rând, există imobilizarea. Aceasta se produce atunci când persoana se confruntă cu o cantitate copleşitoare de stres şi, deşi reacţia iniţială de mobilizare trece, acesta rămâne “blocat”. În această situație sistemul nervos se află în imposibilitatea de a reveni la starea sa normală de echilibru şi nu poate depăşi evenimentul traumatic. Repetarea mentală a acelui moment generează un stres continuu, care persistă chiar și după ce evenimentul traumatic s-a încheiat. În acest caz, putem vorbi despre stresul post-traumatic. Oamenii care au experimentat un eveniment traumatic vor avea reacţii care pot include şoc, furie, nervozitate, frică şi chiar vinovăţie, iar simptomele încep să se simtă în primele 3 luni. Asociația Română de Hipnoză a adus în România singura tehnică special creată pentru a trata stresul post-traumatic – Tehnica Rewind. Practic, prin această metodă putem obţine rezultate palpabile, într-un mod natural, printr-o şedinţă care nu durează mai mult de câteva minute.”, declară Eugen Popa, preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză.

Totodată, Asociaţia Română de Hipnoză va organiza, în data de 4 februarie 2017, începând cu ora 9.00, la Hotel Siqua – Sala Roma din Bucureşti, cursurile de formare internaţională în Tehnica Rewind, avându-l ca invitat special pe Dr. David C. Muss, creatorul singurei metode special create pentru tratarea stresului post-traumatic.

Cum ne dăm seama că suferim de stres post-traumatic? Patru simptome

Atunci când experimentăm stresul post-traumatic, există o serie de 4 simptome care ne indică acest lucru, după cum urmează:

  1. Retrăirea. “Persoanele care trec prin stres post-traumatic vor retrăi în mod repetat calvarul prin care au trecut, prin intermediul gândurilor şi amintirilor care nu le mai dau pace. Acestea pot include flashback-uri, halucinaţii şi coşmaruri”, consideră hipnoterapeutul Eugen Popa.
  2. Evitarea. “Atunci când trec prin această fază, persoanele în cauză au tendinţa de a evita oameni, locuri, gânduri sau situaţii care ar putea să le reamintească de evenimentul traumatic. Acest lucru poate conduce la sentimente de detaşare şi izolare faţă de familie şi prieteni, precum şi o pierdere a interesului pentru activităţi de care se bucurau înainte”, afirmă specialistul.
  3. Excitare crescută. “Un alt simptom poate fi constituit din emoţii excesive, nevoie sporită de afecţiune, insomnie, iritabilitate, accese de furie, dificultăţi de concentrare. Persoanele pot suferi şi de afecţiuni fizice, cum ar fi creşterea tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac, respiraţie rapidă, tensiune musculară sau greaţă”, crede Eugen Popa.
  4. Cogniţie negativă. Persoana care trece prin stres post-traumatic experimentează sentimente de vinovăţie, depersonalizare şi amintiri chinuitoare ale evenimentului traumatic.
Metode pentru a trece cu bine peste stresul post-traumatic

Atunci când conştientizăm că nu am reuşit să depăşim psihic evenimentul traumatizant, hipnoterapeutul Eugen Popa ne recomandă să trecem la pasul următorul şi să confruntăm stresul post-traumatic prin câteva tehnici simple, iar dacă acestea nu funcţionează aşa cum am sperat, abia atunci putem recurge la Tehnica Rewind.

  1. Mişcă-te! “Eliberarea de endorfine şi concentrarea pe corpul nostru ne va face să ne simţim mai bine, exercitiile fizice ajutând sistemul nervos să se relaxeze. În loc să ne concentrăm pe gândurile noastre, mai bine ne-am concentra pe corpul nostru”, consideră Eugen Popa.
  2. Reglează-ţi sistemul nervos! “Meditaţia sau respiraţia conştientă este o modalitate rapidă de a ne calma. Pur şi simplu, trebuie să luăm o pauză şi ne concentrăm atenţia pe 60 de respiraţii de fiecare dată când simţim că ne sufocăm şi nu facem faţă unui moment”, declară specialistul.
  3. Nu te izola! “Conexiunea cu oamenii care ne face să ne simţi bine şi în siguranţă, este una dintre cele eficiente modalităţi de a ne relaxa sistemul nervos. Suportul familiei şi al prietenilor este vital în recuperarea echilibrului”, continuă specialistul.
  4. Fă câteva schimbări în viaţa ta! “Atunci când ne luptăm cu emoţii copleşitoare şi amintiri traumatice este foarte posibil să nu mai urmăm cursul firesc al vieţii noastre. Somnul, apetitul, energia vor fi afectate. Este un moment în care trebuie să mărim efortul pentru o viaţă sănătoasă: începem o dietă sănătoasă, ne apucăm de un sport nou, ne relaxăm înainte de somn”, declară hipnoterapeutul Eugen Popa, preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză.
Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel