Din cuprinsul articolului
Lăsata secului nu era privită, în satul tradițional românesc, doar ca ultima zi înainte de post.
Pentru generațiile de dinaintea noastră, era un moment de cumpănă, în care orice gest greșit putea „strica norocul” pentru săptămânile și lunile care urmau. De aceea, pe lângă mesele rituale și obiceiurile bine cunoscute, existau și lucruri care trebuiau evitate cu orice preț.
Aceste interdicții nu aveau doar un rol simbolic. Ele funcționau ca reguli de ordine, de echilibru și de pregătire pentru Postul Mare, într-o comunitate care lega sănătatea, sporul și liniștea familiei de respectarea rânduielilor.
Ce nu se făcea de Lăsata secului
În tradiția populară, Lăsata secului era o zi în care se închidea un ciclu. Tocmai de aceea, bătrânii spuneau că nu e bine să începi nimic important și nici să lași lucruri „neterminate”.
Nu se certau oamenii
Se credea că o ceartă pornită în această zi „ține” tot postul și aduce tensiuni în familie. De aceea, rudele și vecinii încercau să se împace înainte de apus, iar cei care aveau conflicte mai vechi își cereau iertare.
Nu se lăsau resturi de mâncare
Masa de Lăsata secului trebuia strânsă complet. Resturile nu se aruncau la întâmplare și, în unele zone, erau adunate ritualic și scoase din gospodărie a doua zi, spre răsărit. Se spunea că risipa din această zi aduce lipsuri peste an.
Nu se spăla și nu se torcea
Femeile evitau torsul, cusutul sau spălatul rufelor. Tradiția spunea că munca făcută de Lăsata secului „îngreunează postul” și aduce oboseală și boală. Ziua era rezervată curățeniei finale și pregătirii pentru post, nu muncilor grele.
Nu se începeau lucrări noi
Nu se pornea construcția unei case, nu se făceau aranjamente importante și nu se lua nicio decizie majoră. Se considera că orice început făcut atunci va merge greu sau va fi sortit eșecului.
Nu se păstrau vase „de dulce” nespălate
Vasele în care s-a gătit carne, ouă sau lactate trebuiau spălate și puse cu gura în jos. Gestul marca despărțirea de mâncarea de frupt și avea rol de protecție simbolică. Vasele lăsate murdare erau asociate cu boala și cu lipsa sporului.
Gesturi făcute pentru noroc și protecție
Pe lângă interdicții, existau și mici ritualuri menite să țină ghinionul departe. În unele zone, gospodarii ungeau ușile și ferestrele cu usturoi, pentru a alunga răul. În altele, se aprindeau focuri pe dealuri, considerate purificatoare pentru întreaga comunitate.
Un obicei răspândit era masa în familie. Se spunea că cine mănâncă împreună de Lăsata secului va rămâne unit tot anul. Tocmai de aceea, rudele plecate erau așteptate acasă, iar mesele se prelungeau până seara.
De ce conta atât de mult această zi
Pentru lumea tradițională, Lăsata secului nu era despre superstiții fără sens, ci despre disciplină, ordine și pregătire. Era momentul în care se făcea trecerea de la belșug la cumpătare, de la viața obișnuită la o perioadă de reflecție.
Bătrânii spuneau că postul începe, de fapt, cu felul în care te porți în această zi. Dacă intri în post cu certuri, risipă și neorânduială, nici săptămânile care urmează nu vor fi liniștite.
