Din cuprinsul articolului
Sfinţii Constantin şi Elena, „cei întocmai cu Apostolii”, sunt pomeniţi în Biserica Ortodoxă pe 21 mai. Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este strâns legată de taină şi puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creştine.
Sfântului Constantin i s-a arătat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruinţă (În hoc signo vinces – “Întru acest semn vei învinge”), în pragul înfruntării cu păgânul Maxentiu, iar Sfînta Elena, mama să, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit. Sfânta Împărăteasa Elena a trecut la Domnul la anul 327, puţin după întoarcerea de la Ierusalim, iar Sfântul Împărat Constantin în 337, după 31 de ani de domnie.
Ce este interzis sa faci de Sfinții Constantin și Elena. Nu este bine să divorţezi sau să renunţi la o prietenie. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.
În același timp, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.
Pentru ca sporul să se adune într-o familie, gospodarul trebuie să noteze seria fiecărei bancnote cheltuite în fiecare zi.
OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII
În anumite zone, de ziua Sfinţilor Constantin şi Elena, se practică o serie de obiceiuri, pornite din superstiţii populare.
Agricultorii nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului.
Se mai spune că porumbul, ovăzul şi meiul plantate după această sărbătoare se vor usca.
Viticultorii cred că dacă lucrează în vie de ziua Sfinţilor Constantin şi Elena, graurii le vor mânca recolta.
Ciobanii stabilesc în ziua de Constantin şi Elena cine le va fi şef şi unde îşi vor amplasa stânele. De asemenea, ei fac un foc mare prin care trec oile pentru a le feri de pericole, cât timp vor fi în stână.
Pentru a feri gospodăria de rele, femeile stropesc peste tot cu agheasmă şi dau cu tămâie, potrivit EVZ.
