Din cuprinsul articolului
Alimentația în cancer. Alimentația joacă un rol important când vine vorba de riscul de cancer. Chiar dacă nu te poți vindeca de un neoplasm adoptând un anumit tip de dietă, poate fi un ajutor important oferit organismului în lupta cu boala.
Dieta ketogenică, un plan alimentar sărac în carbohidrați, cu un conținut moderat de proteine și bogat în grăsimi poate fi de ajutor în prevenția cancerului. Știm că organismul are nevoie de glucoză (zahărul din sânge), dar dacă nu este disponibilă glucoza, celulele se hrănesc cu cetone. Cetonele sunt substanțe chimice care se formeaza atunci cand corpul nu produce suficienta insulina si este nevoit sa produca energie arzand din grasimile stocate.
Fără glucoză, celulele canceroase se reduc
Celulele canceroase funcționează diferit, în timp ce glucoza le hrănește și le dezvoltă, cu cetonele nu au nicio reacție. Fără glucoza care reprezintă sursa lor de hrană, celulele canceroase se vor diminua. În timp, tumorile se micșorează și diagnosticul de „cancer” poate dispărea. Dr. Dominic D’Agostino, cercetător al terapiei metabolice la Universitatea South Florida, spune:
”Celulele dv. normale au capacitatea metabolică de a se adapta la lipsa glucozei și la folosirea cetonelor, dar celulele canceroase nu știu să facă asta. Este așadar o variantă pe care o putem exploata la maxim.”
Având în vedere numărul mare de noi cazuri de cancer, dieta ketogenică pare o idee grozavă. Ideea centrală a acestei diete este să nu depășești 50g carbohidrați pe zi, din toate alimentele consumate. Majoritatea caloriilor să vină din grăsimi și abia apoi din proteine.
Cele mai indicate alimente în dieta keto sunt: ouă, unt, brânză, iaurt, friptură, avocado, nuci, ulei de cocos, ulei de avocado, ulei de pește, pește gras și orice fel de sortiment de pește, salată verde, măsline, alune de pădure.
În combinație cu aceste grăsimi se mănâncă multe legume verzi, fructe de pădure și se bea apă alcalinizantă cu lămâie.
Din ce în ce mai multe cercetări atestă că boala cancer vine în urma alimentației necorespunzătoare, de aceea este foarte important să vă stabiliți o programare la medicul de familie, pentru a discuta planul dv. alimentar cu el.
Acest regim are două faze: faza de atac și faza de menținere.
În prima etapă trebuie să mănânci de cel puțin 4 ori pe zi, deci vei înlocui cele 3 mese principale cu 4, de preferat la orele 8:00, 11:30, 15:00 și 18:30. În plus, vei mânca cu 500 de calorii mai puțin decât o vei face în faza de menținere, pentru că acum trebuie să îți obligi organismul să ardă cât mai mult. În general se recomandă un aport de aproximativ 1500 de calorii pentru femei și 2000 pentru bărbați. Faza de atac durează maxim două săptămâni.
În faza de menținere vei păstra cele 3-4 mese pe zi, dar vei crește numărul de calorii – 2000 pentru femei și 2500 pentru bărbați. Poți adăuga 1-2 felii de pâine integrală pe săptămână, însă toate celelalte reguli privind meniul rămân neschimbate. Această etapă durează atât cât este nevoie pentru ca tu să ajungi la greutatea dorită, însă nu mai mult de o lună de zile.
Consumă zilnic aproximativ 1.5 litri de apă plată, la care poți adăuga și apă minerală, ceai verde, ceai negru și cafea, în cantități mici.
Nu uita nici de sport. Fiindcă aportul de calorii este destul de mare, dieta ketogenică este una dintre puținele diete care îți permit să faci un efort fizic mai intens. Înscrie-te la o sală de sport pentru aerobic, aleargă în fiecare zi sau mergi cu bicicleta cel puțin 30 de minute la o viteză mai mare. Dacă timpul sau vremea nu sunt în favoarea ta, poți face și acasă câteva exerciții sau poți urca și coborî de câteva ori la rând scările blocului.
Ce alimente sunt permise în dieta ketogenică
Proteine din carne, lactate și ouă
• Carne: pui, porc, vită, oaie, miel, capră, berbec, ied și pește, ficat.
Aruncă din bucătărie orice fel de mezeluri, cârnații, carnea afumată sau procesată industrial.
• Lactate: lapte, unt, iaurt grecesc, smântână, telemea maturată, cașcaval, brânzeturi franțuzești sau italienești, practic cam orice îți dorești.
Idealul ar fi să găsești o sursă de încredere pentru lactate, ca să le poți consuma cât mai proaspete și naturale.
• Ouă: sunt de preferat ouăle de țară sau bio
Grăsimi din uleiuri și semințe
• Pe lângă grăsimile care provin și din alimentele cu proteine, o mare parte din aportul zilnic provine din uleiuri, semințe și fructe cu nivel crescut de grăsimi sănătoase.
• Uleiuri permise: in, cocos, cânepă, germeni de grâu, avocado, nuci, seminţe de dovleac, măsline, porumb şi seminte de struguri, măsline
• Semințe și fructe uscate: alune de pădure, migdale, nucă românească, nuci braziliene, caju, macadamia, fistic, semințe de in și de floarea soarelui, semințe de dovleac, sâmburi de caisă și semințe de susan
• Alte surse de grăsimi vegetale: avocado, nuca de cocos și uleiul de cocos, măslinele și uleiul de măsline
Legume și fructe
Pentru asigurarea aportului de glucide de 5% zilnic, dar și echilibrarea aportului nutrițional, poți consuma oricare dintre următoarele fructe și legume: broccoli, conopidă, spanac, fasole verde, varză, ardei, castravete, roșie, morcov, ceapă, usturoi, dovlecei, vinete, salată verde, ridiche, țelină, fructe de pădure, kiwi, ananas, mere. Cantitățile trebuie să fie moderate, deci cel mai probabil legumele și fructele vor constitui mici garnituri pentru prânz sau cină (jumătate de cană).
Ce nu ai voie să mănânci
• sarea și zahărul sunt complet interzise
• cereale și preparate cu cereale: pâine, paste, mămăligă
• alcoolul, băuturile carbogazoase și sucurile îndulcite
• dulciurile de orice fel
Nu știi ce să consumi? Îți propunem un meniu simplu pentru 5 zile!
Ziua 1
Mic dejun: scrambled eggs cu unt, salată și cateva bucatele de avocado
Gustare: semințe de floarea soarelui
Prânz: salată de spanac și somon la grătar
Gustare: bețișoare de țelină cu piper și guacamole
Cină: cotlet de porc cu piure de conopidă
Ziua 2
Mic dejun : Bulletproof coffee (cafea cu unt și ulei de cocos), ouă fierte
Gustare : cateva nuci Macadamia sau Pecan
Prânz: salată verde cu ton și roșii
Gustare: friptură de vită și puțină brânză
Cina: chifteluțe de dovlecei si zuchinni cu sos de smântână si marar
Ziua 3
Mic dejun: omletă cu brânză și legume
Gustare: iaurt grecesc și nuci pecan
Prânz: sashimi de ton sau somon și supă Miso
Gustare: smoothie făcut din lapte de migdale, verdețuri, unt de migdale și pudră proteică
Cină: pui cu sparanghel și ciuperci sote
Ziua 4
Mic dejun: smoothie făcut cu lapte de migdale, verdețuri, unt de migdale și pudră proteică
Gustare: două ouă fierte cu putin mustar Dijon
Prânz: pui Shanghai cu castraveți și brânză de capră
Gustare: brânză Cheddar și ardei gras
Cina: creveți la grătar, sos de unt cu lămâie, sparanghel sote
Ziua 5
Mic dejun: ouă ochiuri prăjite cu o lingurita de unt și salată
Gustare: o mână de nuci cu un sfert de cană de fructe de pădure
Prânz: pulpa sau piept de rata la cuptor cu avocado și salată verde
Gustare: bastonașe de țelină înmuiate în unt de migdale sau de cocos
Cină: tofu la cuptor cu conopidă, broccoli, ardei și sos de arahide
*Acest articol are caracter informativ și educațional și nu poate substitui consultul medical de specialitate. Vă mulțumim!
