Din cuprinsul articolului
Sistemul de finanțare al medicilor de familie s-a schimbat radical de la 1 ianuarie 2026. Cine câștigă și cine pierde din noile reguli impuse de Guvern.
Dacă întrebi un român cât câștigă medicul lui de familie, șansele sunt mari să auzi fie „foarte puțin”, fie „enorm de mult”. Ambele răspunsuri sunt corecte, în funcție de cabinet. În 2026, diferența dintre un medic de familie cu o listă modestă de pacienți și unul cu cabinet bine pus la punct poate fi de zeci de mii de lei pe lună. Ce s-a schimbat față de anul trecut și cum arată, concret, veniturile acestei categorii de medici?
Noile reguli din 2026: mai puțin per capita, mai mult per consultație
Prin ordonanță de urgență aprobată în ultima ședință de Guvern din 2025 și publicată în Monitorul Oficial pe 31 decembrie, finanțarea medicilor de familie a intrat într-o nouă etapă. Începând cu 1 ianuarie 2026, doar 25% din fondul alocat asistenței medicale primare se îndreaptă către plata per capita, adică banii primiți în funcție de numărul de pacienți înscriși pe listă, indiferent dacă aceștia se prezintă sau nu la consultații. Restul de 75% merge acum către plata pe serviciu medical efectiv prestat.
În termeni concreți, asta înseamnă că plata per capita a scăzut la 8,2 lei pe pacient (o reducere de aproape 32% față de 2025), în timp ce plata per serviciu medical a crescut la 10,3 lei (cu circa 29% mai mult). Valorile au fost confirmate oficial de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Tendința va continua și în 2027. Conform documentului adoptat de Guvern, doar 20% din bugetul asistenței medicale primare va mai fi alocat plății per capita, iar 80% va fi direcționat exclusiv către serviciile medicale prestate.
Cum se calculează, practic, venitul unui medic de familie
Medicii de familie din România nu sunt salariați ai statului în sensul clasic al termenului. Ei dețin cabinete proprii și încheie contracte cu casa de asigurări de sănătate. Veniturile lor provin din două surse: suma fixă per pacient înscris pe listă și suma variabilă per consultație efectuată.
Plata per serviciu este limitată de numărul maxim de consultații decontabile pe zi: 24 (șase ore de cabinet, câte patru consultații pe oră). Fiecare consultație reprezintă 5,5 puncte, iar valoarea unui punct este de 4 lei.
Un aspect esențial, adesea omis în discuțiile publice e că sumele totale colectate de cabinet nu reprezintă venitul net al medicului. Din acești bani, medicul plătește asistentul medical, eventuala femeie de serviciu, chiria cabinetului, utilitățile, consumabilele, întreținerea și dotarea cu aparatură medicală. Ce rămâne după toate acestea este venitul real al medicului.
Diferențele uriașe: de la 2.000 de lei la 100.000 de lei pe lună
Veniturile medicilor de familie variază extrem de mult în funcție de locație, numărul de pacienți asigurați și activitatea efectivă din cabinet. Un medic de familie la debut poate încasa puțin peste 2.000 de lei, în timp ce unul cu experiență și o listă mare de pacienți ajunge la peste 7.000 de lei.
Aceasta este, însă, imaginea medie. La polul opus se situează cazurile excepționale, care au stârnit controverse publice. În Iași, unii medici de familie au decontat sume ce depășesc 70.000 de lei pe lună, iar în cazuri izolate veniturile au atins și 100.000 de lei. Spre exemplu, în noiembrie 2024, cel mai bine plătit medic de familie din Iași a decontat 84.965 de lei, iar luna anterioară suma depășise 101.000 de lei.
Un medic cu dublă specializare în medicină de familie și pediatrie, cu șase ani de experiență și cabinet propriu, a dezvăluit că a ajuns la un venit net lunar de aproximativ 60.000 de lei în 2025, estimând că suma va crește și în continuare. Astfel de situații rămân, totuși, excepții, nu regulă.
Pensii mici, după o carieră întreagă
Un indicator care spune mult despre realitatea financiară a profesiei pe termen lung: puțini medici de familie au o pensie mai mare de 2.500 de lei, deși mulți au 40 de ani de vechime. Dacă venitul nu a fost mare de-a lungul carierei, nici contribuția la fondul de pensii nu poate fi semnificativă.
De ce pleacă medicii de familie din țară
România are aproape 12.000 de medici de familie, aproximativ trei sferturi dintre aceștia femei. Specialiștii avertizează că numărul ar fi trebuit să fie mai mare, dar salariile relativ mici mențin efectivul sub necesarul real. Există o discrepanță pronunțată între mediul urban și cel rural, unde cabinetele rămân adesea goale după pensionarea titularului, fără ca nimeni să dorească să le preia.
Noile reguli din 2026 îi avantajează pe medicii activi, cu programe încărcate, și îi dezavantajează pe cei cu liste mici sau cu pacienți care se prezintă rar la cabinet, de regulă, medicii din zonele rurale sau din orașele mici. Un sistem care recompensează activitatea reală este, în principiu, corect. Dacă va reduce și exodul medicilor de familie rămâne de văzut.
