Ce se ascunde în spatele frustrării. Frustrarea este o emoţie negativă, care apare atunci când un obstacol exterior, fie că vorbim de un eveniment sau o persoană ne împiedică să ne atingem scopurile sau să facem ce ne-am dori sau frustrarea mai poate fi asociata cu o lipsa, sau cu o stare de nervozitate, de neastampar.
Psihologul American, J. Dollard susține în lucrarea Frustrare și agresivitate din 1939 că agresivitatea este întotdeauna o consecinţă a frustrării şi frustrarea conduce întotdeauna la agresivitate dar şi la tristeţe şi depresie. Este de subliniat că atunci când vorbin de agresivitatea provocată de frustrare nu este obligatoriu fizică, desi se poate ajunge și acolo cu ușurință. De cele mai multe ori agresivitatea se manifesta verbal si prin atitudinea de resingere pe care o avem fata de subiect.
Putem spune ca persoanele agresive înlocuiesc afirmarea de sine cu agresivitatea. Îşi exprimă gândurile şi sentimentele cu fermitate, rămâne pe poziţie în apărarea intereselor sale în mod inadecvat, încălcând astfel drepturile altor persoane. O alta characteristica a persoanelor agresive este lipsa de confort emotional, pentru ca frica interioara este depasita prin agresivitate.
Frustrarea reprimată duce la depresie
Frustrarea, ostilitatea şi furia ne afectează negativ la nivel emoţional, mental, spiritual, dar şi fizic. Pe termen lung, ea devine propice dezvoltarii bolilor coronariene şi a altor afecţiuni fizice. Fie ca vorbim de bruxism, migrene, tensiune musculara, ulcer sau colite, si chiar unele afecţiuni dermatologice, sau tulburări circulatorii (hipertensiunea) sau respiratorii (astmul) toate îşi au originea în lungi perioade de frustrare, însoţite sau nu de furie. În completarea acestor manifestări fizice vin si o serie de probleme emoţionale care au la baza reprimarea frustrării şi a furiei. Acest gen de probleme emotionale au la baza episoade de agresivitate până la depresie şi tendinţe suicidale.
Daca am vorbit despre tot ce aduce rau dupa sine frustrarea este momentul sa vorbim si despre beneficiile care se ascund in spatele acesteia.
- Frustrarea ne opreste din ceea ce facem gresit la nesfarsit si ne forteaza intr-o oarecare masura sa gasim alte solutii pentru problema pe care o avem de gestionat. Ea ne poate fi deopotriva si prieten si dusman, pana la urma este alegerea noastra cum o privim si apoi cum ne-o asumam.
- Frustrarea ne ajuta sa ne dezvoltam pentru ca o data ce am găsit soluția pentru depășirea unui obstacol pe care l-am întâmpinat, vom acumula experiență în acest sens si acest lucru ne va ajuta pe termen lung.
- Frustrarea poate să ne fie un prieten de nădejde dacă nu o lăsăm să ne devină dușman. Secretul este ca poti beneficia de pe urma unei frustrari doar atunci cand esti CONSTIENT de ea. Atunci cand esti constient ca esti frustrat incepi sa iti pui intrebari.
- O doză de frustrare ajută la maturizare. Studiile pe un numar mare de copii, arata că cei care nu au fost rasfatati si nu li s a oferit satisfactii imediate, adică cei cu toleranţă la frustrare mai mare, au ajuns adulţi echilibraţi în viaţă. Deci, puţină frustrare nu strică, ba dimpotrivă ne este necesară în procesul maturizării.
Chiar daca de multe ori ne este greu sa gestionam frustrarea sau sa-i gasim partile bune este bine sa apelam la un psihoteraput care sa ne ajute in acest sens.
