Din cuprinsul articolului
Deficitul de iod este unul dintre factorii favorizanți ai bolilor tiroidiene. În acest moment, în lume, sunt peste un milliard de persoane care suferă de tulburări produse de lipsa iodului.
Iodul este prezent în cantităţi foarte mici în corp şi cu toate acestea are un rol crucial în buna funcţionare a tiroidei, o glandă care reglează cele mai importante funcţii ale organismului. În mod normal, necesarul zilnic de iod pentru un adult este de 150 micrograme, pentru copii, de 90-120 micrograme, pentru femei însărcinate, de 200 micrograme, iar pentru sugari de 90 micrograme. Cel mai adesea, acest mineral este adus în organism prin alimentaţie, cele mai bune surse fiind sarea iodată, algele marine, peştele, carnea şi produsele lactate. De asemenea, trebuie mare atenţie şi la consumarea alimentelor ce conţin substanţe antitiroidene (scad absobţia iodului): varza, conopida, fasolea şi lintea.
În anumite zone din țara noastră iodul se găsește în cantitate scăzută în sol, apă și alimente. Aceste zone se numesc endemice sau gușogene și sunt regiuni de deal, subcarpatice, unde frecvența tulburărilor datorate deficitului de iod este mai mare. Astfel, pentru suplimentarea iodului din alimentație, a fost introdusă sarea iodata și pastilele cu iodură de potasiu.
Iodul, „materie primă” pentru tiroidă
Hormonii tiroidieni sunt fabricati plecand de la un element natural – iodul – pe care glanda tiroida il capteaza din alimentatie. O alimentatie echilibrata aduce in jur de 300 micrograme de iod pe zi, ceea ce este suficient.
Hormonii tiroidieni actioneaza pe un mare numar de functii din organism. Un exces de hormoni T3 si T4 (hipersecretie tiroidiana) provoaca o crestere a temperaturii, metabolismul este accelerat, ceea ce explica senzatia de sete, de sensibilitate la caldura si accelerarea tuturor functiilor in organism. Invers, o scadere a hormonilor tiroidieni (hiposecretie tiroidiana) duce la o scadere a temperaturii corporale si a tuturor functiilor din organism.
Copiii, cei mai afectaţi
Cele mai mari complicaţii ale deficitului de iod apar la nou-născuţi şi la sugari şi constau în alterarea ireversibilă a creierului. Mai exact, din cauza insuficienţei tiroidiene poate apărea retardul mental. Pentru a evita astfel de probleme se recomandă monitorizarea nivelului de iodul din organsim pe tot parcursul sarcinii.
Hipotiroidismul favorizează îngrăşarea
O altă consecinţă a lipsei iodului din organism este slaba producţie de hormoni tiroidieni, care duce la hipotiroidism. Lipsa hormonilor tiroidieni este resimţită de întreg organismul, deoarece aceştia influenţează funcţionarea tuturor organelor şi ţesuturilor din corp, inclusiv activitatea creierului. În general, persoanele care suferă de hipotiroidism au tendinţa de a fi supraponderale, deoarece metabolismului este mai lent.
Guşa apare frecvent
Persoanele care trăiesc în zone cu deficit de iod dezvoltă aşa-numita guşă endemică (mărirea glandei tiroide) de la o vârstă foarte fragedă, potrivit medicilor. Guşa poate fi nodulară (cu unul sau mai mulţi noduli tiroidieni), iar acest lucru este uşor de observat prin simpla palpare a zonei gâtului, unde este localizată glanda tiroidă. Prevalenţa guşii este influenţată de vârstă şi de sex şi este mai frecventă la femei.
Tratamentul deficitului de iod este profilactic (administrarea de sare iodata, a tabletelor de iodura de potasiu sau a uleiului iodat) si curativ, iar in unele cazuri chirurgical.
