Ce se întâmplă cu sufletul după moarte? Explicația oamenilor de știință

Ce se întâmplă cu sufletul după moarte este un aspect care a preocupat și preocupă oamenii dintotdeauna. Mereu a fost nevoia de a ști, teama și speranța, la fel și credința au fost refugiile celor care încearcă să își explice.

Care este însă opinia oamenilor de știință? Și moartea face parte din categoria lucrurilor fascinante, provocatoare, tumultoase și înspăimântătoare. Ce ne sperie, de fapt? Necunoscutul ne sperie.

De la începuturile omenirii, enigma aceasta a apărut: ”Ce se întâmplă după ce vom muri?”. Și atunci când ne gândim mai bine, sunt doar două răspunsuri posibile: ceva sau nimic.

Desigur, în funcție de religia fiecăruia, sunt și nuanțele acestor ceva și nimic. Ne reciclăm sau nu? Aceasta este întrebarea.

Potrivit medicului Stuart Hameroff, ceva se întâmplă și implică și conștiința.

Cuvântul „conștiință” este definit de Dicționarul englez Oxford ca fiind:

– starea de a fi treaz și conștient de mediul înconjurător.

– conștientizarea percepției unui lucru de către o persoană.

– conștientizarea de către minte a ei și a lumii.

– Intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență. 2 Cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său. 3 Înțelegere. – Conform Dex.

În mod previzibil, conștiința – ca moartea – este puternic dezbătută. Unii cred că conștiința este rezultatul direct al activității creierului. Alții cred că forțele externe, de exemplu „Universul”, „Dumnezeu” – și elementele interne, de exemplu „Spiritul”, „Viața,” „Mintea” etc contribuie la starea noastră de a fi.

Dr. Hameroff se ocupă de Centrul de Studiere a Conștiinței de la Universitatea din Arizona și și-a petrecut ultimii 50 de ani explorând mirajele conștiinței în raport cu mecanica cuantică, teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică. Astfel au ajuns la concluzia că la nivel micro atomic avem suflet. Într-un fel, continuăm să trăim sub forma unor particule, plutim prin Univers, iar prin conștiința rămasă, ne hrănim atât noi, cât și ceilalți.

Potrivit savanților Hameroff și Penrose, în interiorul unui neuron sunt structuri proteinice care se numesc microtubule, care au o lungime de un micron si un diametru de o mie de ori mai mic. Ele ar genera conștiența, pentru ca ele conțin informația care ne definește. Microtubulele conțin, de asemenea, energie cuantică.

„… Teoria noastră găzduiește ambele puncte de vedere, științific și religios, sugerând: conștiința derivă din vibrațiile cuantice în microtubule, polimerii proteici din interiorul neuronilor cerebrale, care guvernează atât funcția neuronală, cât și cea sinaptică, și conectează procesele creierului la procesele de auto-organizare la scară fină” „structura cuantică a realității”.

Rețineți că cei doi medici și-a publicat rezultatele de acum douăzeci de ani. De atunci, au avut loc numeroase progrese tehnologice (de exemplu, imagistica cerebrală și aparatele de observație), dar oricum par să susțină teoria lui Hameroff și a lui Penrose.

Legea conservării energiei, acceptată zgomotos de oamenii de știință, afirmă că „energia nu poate fi nici creată, nici distrusă”. Însă energia își poate schimba forma.

Energia din interiorul nostru trebuie să schimbe formele. Aceasta este legea.’

Concluzii:

Energia cuantică a stat la baza formării Universului.

Energia cuantică se regăsește în oameni.

Avem Universul în noi.